Sociology of Richness

Research Center

Stefanescu Alin


Mihai Lung, locul 108 în topul “Adevărul”, 80 milioane euro

Deşi nu este deloc menţionat de echipa de la Capital, Mihai Lung (41 de ani) deţine poziţia fruntaşă între maramureşeni, în topul realizat de ziarul Adevărul. Publicaţia scrie despre el că este conducătorul grupului de companii Inserv, “firme care asigură furnizarea şi montarea de hale metalice, precum şi lucrări în regim de antrepriză generală”. După spusele lui Lung, secretul succesului afacerii pe care o conduce este modul «corporate» de a crea o organigramă care atrage după sine o bună colaborare între departamente, bazată pe comunicare. (…) Omul de afaceri este şi directorul general al Reprezentanţei Permanente a Camerei Economice Europene (EEIG)”, scrie Adevărul, ceea ce îl pune pe picior de egalitate cu europarlamentarii români. La capitolul acte diplomatice, Mihai Lung are tot ce-i trebuie. Are scrisori de acreditare, legitimaţie EEIG şi un paşaport diplomatic valabil în toate ţările lumii.

Capital i-a trecut in revista pe cei 300 cei mai bogati romani in anul 2010. In top este prezent si Maramuresul, un singur om de afaceri local regasindu-se in lista. Este vorba de Mihai Lung, a carui avere a fost evaluata la 80 – 85 milioane de euro. Alaturi de el, in topul milionarilor romani figureaza si oameni de afaceri originari din Maramures, care insa s-au stabilit in alte regiuni ale tarii sau chiar alte tari.

Omul de afaceri Mihai Lung, care se afla si in topul miliardarilor intocmit de revista Forbes, este singurul din Maramures care se regaseste si in topul Capital, ocupand locul 75 pe tara. Compania sa a reusit sa incheie 2009 cu un bilant pozitiv si profit, Inserv Holding avand o cifra de afaceri consolidata dubla fata de anul precedent. Pentru 2010, cifra de afaceri previzionata, conform contractelor semnate, se ridica la circa 42,85 milioane euro, ceea ce inseamna o dublare a valorii de anul trecut.

Care este reteta succesului in cazul Mihai Lung, ce e cu recesiunea care a lovit mapamondul, dar si care sunt investitiile ce il preocupa pe “miliardarul de Maramures” aflati in randurile de mai jos.

Reporter: Putem vorbi de o reteta a succesului in cazul Mihai Lung? Exista o astfel de reteta in lumea bogatasilor? Si daca da, care este aceasta.

Mihai Lung: Inainte de toate, sa lamurim un lucru: nu stiu daca exista sau nu o lume a bogatasilor, dar in mod cert eu nu fac parte din ea. Consider ca sunt un om normal, simplu si echilibrat, fara extravagante, foarte implicat in viata reala a companiilor pe care le conduc alaturi de colegii mei, un om care are aceleasi probleme, preocupari, bucurii si tristeti ca oricare altul dintre colegii si prietenii mei. Pentru mine si grupul de companii Inserv Holding, reteta succesului este aceeasi de la inceputuri, este foarte transparenta si are cateva ingrediente fundamentale: munca temeinica, seriozitatea, pasiunea si comunicarea. Avem un set de valori care ne ghideaza in fiecare zi, la birou sau in santiere: satisfactia clientilor, calitatea lucrarilor, serviciile inteligente si complete, lucrul in echipa si inovatia. Cred ca, inainte de a construi cladiri, noi construim incredere, oferim clientilor si partenerilor nostri certitudinea ca lucrarea pe care ne-o incredinteaza va fi realizata respectandu-se in totalitate conditiile stabilite initial si beneficiind de toate imbunatatirile oferite de aplicarea celor mai noi tehnologii.

Rep: Cati bani ati reusit sa faceti intr-un an de criza economica profunda? Cum va merg business-urile?

Mihai Lung: Cred ca grupul de firme Inserv Holding este un caz particular in sectorul constructiilor, unul dintre cele mai afectate de aceasta criza. Noi am reusit ca in 2009 sa inregistram o cifra de afaceri dubla fata de 2008, iar in 2010 estimam ca vom atinge dublul cifrei din 2009. Aceste performante se bazeaza pe cativa factori esentiali: soliditatea si seriozitatea clientilor nostri, credibilitatea proiectelor pe care acestia le dezvolta, performantele si calitatile personale si profesionale ale membrilor echipei pe care am reusit sa o construim in grupul Inserv si adoptarea la timp a masurilor de recalibrare sau conservare a sectoarelor de activitate neperformante. Pentru noi, aceasta perioada de criza, pe langa dificultatile si problemele cu care se confrunta orice business serios din Romania, a adus si oportunitatea de a deveni mai performanti, mai puternici, mai bine pregatiti. Am certitudinea ca valoarea intrinseca a business-ului a crescut in aceasta perioada, deoarece ne-am adaptat perfect conditiilor precare, am reusit sa facem performanta si profit in aceste conditii si, in ciuda tuturor turbulentelor si incertitudinilor din zona financiar-bancara, am traversat aceasta perioada fara a inregistra vreun incident de plata, ceea ce ne confera o identitate speciala si un avantaj competitiv care vor conta in viitor.

Rep: Care sunt domeniile de investitii pe care le recomandati? De ce?

Mihai Lung: Mie imi place sa fac exclusiv lucrurile la care ma pricep si mai degraba doresc sa invat de la cei din jur decat sa ofer lectii. Nu sunt eu in masura sa fac recomandari de investitii si previziuni economice, exista persoane pregatite pentru aceasta, care ar trebui consultate. Am insa certitudinea ca in Romania sunt multe domenii care trebuie sa se dezvolte pe viitor si care pot fi oportunitati benefice pentru investitii.

Dorin Mateiu

       Dacă anul trecut Dorin Mateiu era un “new entry”, în 2006 judeţul Alba nu a mai dobândit nici un alt milionar în dolari faţă de ce avea anul trecut. lDorin Mateiu, devenit între timp cel mai bogat milionar în dolari cu domiciliul în judeţul Alba, a reuşit să-şi dubleze într-un singur an averea de 30 milioane de dolari ajungând la 60 milioane de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 59 în Top 300, la egalitate cu oameni de afaceri binecunoscuţi ca Dan Fischer şi Elan Schwartzenberg, soţul vedetei Mihaela Rădulescu. Are 38 de ani şi face bani, în principal, din industria alimentară. Devenit cunoscut prin intermediul fabricilor de procesare a cărnii Elit şi Mercado, Dorin Mateiu s-a lansat şi în afacerile de retail şi imobiliare. În vara acestui an a devenit acţionar, cu una dintre firmele sale, la primul complex comercial de tip mall ce se va construi în judeţ, investiţie care se ridică la aproximativ 10 milioane de euro. Pe de altă parte Elit Cugir, una dintre fabricile de procesare a cărnii deţinute de omul de afaceri, a investit în acest an zece milioane de euro pentru construcţia unei noi fabrici în Alba Iulia. Elit şi Mercado au avut împreună, anul trecut, o cifră de afaceri de peste 250 milioane de lei şi un profit de aproximativ 32 milioane de lei.

Omul de afaceri Dorin Mateiu, proprietarul producatorului de mezeluri din Elit Cugir din  Alba, cu afaceri de peste 87 mil. euro in 2008, sustine ca a dat in judecata zeci de firme anul acesta pentru a recupera creantele de la clienti, sume estimate de ZF la sute de mii de euro.

“Principala problema cu care ne-am confruntat a fost recuperarea creantelor de la clienti, care se face anevoios, mai ales ca in cursul anului au intrat in insolventa foarte multe societati cu care noi am colaborat. Avem zeci de firme date in judecata in toata tara”, a declarat Dorin Mateiu.

Mateiu are 42 de ani si este actionarul si fondatorul Elit Cugir, companie cu aproape 1.300 de angajati.

Producatorul de mezeluri are de recuperat doar de la retailerul Spar, intrat anul acesta in insolventa, suma de 399.447 lei, din care peste 55.000 de lei reprezinta dobanzi, majorari si penalitati de intarziere. La aceasta se adauga insa si datorii ale magazinelor de cartier si ale altor businessuri care fie si-au inchis portile anul acesta, fie au intrat in insolventa, aflandu-se acum in reorganizare.

Sanse reduse de a recupera banii

Dorin Mateiu nu a dezvaluit suma totala a datoriilor pe care producatorul de mezeluri le are de recuperat, insa potrivit estimarilor ZF acestea sunt de ordinul sutelor de mii de euro.

“Nu stim daca vom mai recupera acesti bani. Poate ii mai recuperam daca nu intra in faliment”, spune omul de afaceri.

Rezultatele financiare inregistrate de Elit in primele noua luni ale acestui an sunt aproximativ la nivelul anului trecut, in conditiile in care producatorul de mezeluri din Alba Iulia nu a facut anul acesta disponibilizari, ci doar a inghetat investitiile si salariile angajatilor.

Mateiu a declarat inca de la inceputul anului ca disponibilizarea angajatilor va fi ultima masura pe care o va lua in calcul.

“Cifra de afaceri inregistrata dupa primele noua luni ale anului este aproximativ egala cu cea realizata in aceeasi perioada a anului trecut, dar marja de profit a scazut fata de 2008”, spune actionarul Elit Cugir, companie care a finalizat anul trecut cu o marja de profit de 8,5%, respectiv 7,5 milioane de euro.

Petrică Uşurelu

Omul de afaceri prahovean Petrică Uşurelu, proprietarul Piritex Group poziţionat pe locul 157 în Top 300 Capital cu o avere estimată la 48-50 mil. euro, va începe faza a doua a parteneriatului cu belgienii de la Alinso Group, ce presupune dezvoltarea unor spaţii industriale destinate IMM-urilor în cadrul proiectului Ploieşti West Park. Această fază presupune investiţii de circa 6 mil. euro şi va fi finalizată până la sfârşitul acestui an. „Vom accelera executarea planulu

Omul de afaceri prahovean Petrică Uşurelu, proprietarul Piritex Group poziţionat pe locul 157 în Top 300 Capital cu o avere estimată la 48-50 mil. euro, va începe faza a doua a parteneriatului cu belgienii de la Alinso Group, ce presupune dezvoltarea unor spaţii industriale destinate IMM-urilor în cadrul proiectului Ploieşti West Park.

Omul de afaceri prahovean Petrica Usurelu, proprietarul Piritex Group pozitionat pe locul 157 în Top 300 Capital cu o avere estimata la 48-50 mil. euro, va începe faza a doua a parteneriatului cu belgienii de la Alinso Group, ce presupune dezvoltarea unor spatii industriale destinate IMM-urilor în cadrul proiectului Ploiesti West Park. Aceasta faza presupune investitii de circa 6 mil. euro si va fi finalizata pâna la sfârsitul acestui an.

 

Mihai Anghel

10 iun 2010 Autor: Cristina Stoian

Mihai Anghel, proprietarul grupului agricol Cerealcom Dolj, face primul pas spre piaţa externă cu Domeniul Coroanei Segarcea, marca de vin pe care o produce în Dolj, anul acesta fiind planificat exportul către Norvegia şi Orient.

“Investiţiile semnificative din 2004 pånă în prezent încep să producă, vinul capătă notorietate la nivel internaţional. În prezent, este foarte dificil să ajungi la export, pentru că ţările din Europa decid să nu mai încheie contracte cu noi producători, dar ne axăm spre Orient, unde consumul creşte constant cu 10%, iar piaţa este într-o continuă dezvoltare. În paralel, vom ieşi pe piaţa din Norvegia”, a declarat pentru ZF Mihai Anghel, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri totală de circa 85 mil. euro.

Investiţii de 30 de milioane de euro

În ultimii şase ani, Anghel a investit în plantaţie şi în crama Segarcea circa 30 de milioane de euro, potrivit propriilor informaţii. Cele 300 de hectare plantate cu viţă-de vie îi aduc omului de afaceri anual două milioane de sticle de vin, produsul fiind clasat pe segmentul superior.

“Cea mai mare cantitate de vin produsă la Segarcea merge către HORECA (în proporţie de 75%), restul fiind destinat magazinelor specializate şi reţelei de key-account. Sticla pleacă de la noi cu 15-25 lei, preţul incluzånd şi comisioanele distribuitorilor şi TVA”, spune Anghel.

Asta înseamnă că anual încasările din vin ale Cramei Segarcea se ridică la 40 de milioane de lei (circa 10 mil. euro).

Intenţia producătorului este să renunţe la retailul modern pentru a se îndrepta spre pieţele emergente, nicidecum să mărească capacitatea de producţie special pentru noile contracte cu ţări din Europa sau Asia, mai ales că “un vin premium nu se face în cantităţi industriale”.

Au replantat 200 de hectare

Crama deţinută de Mihai Anghel a făcut parte din Domeniile Regale ale Coroanei, fiind renumită în special pentru vinarsul său, dar şi pentru vinurile roşii. După cel de-al doilea război mondial producţia s-a redus însă dramatic.

În 2006 grupul Cerealcom Dolj a trasat un plan de investiţii de circa 1,2 mil. euro pentru plantarea a 79 de hectare de vie, după ce cu un an în urmă a investit 1,8 milioane de euro pentru plantarea a 120 de hectare. Bugetul a fost alocat cu mult înainte ca statul să ofere posibilitatea producătorilor de a solicita subvenţie pentru reconversie, dar şi aşa Anghel consideră că sectorul viticol trebuie susţinut şi în procesul de aducere a plantaţiile pe rod sau în procesare şi comercializare.Pe segmentul premium, Domeniul Coroanei Segarcea are competitori ca Vinarte sau vinurile Ştirbei.

Proprietarii, Mihai si Cornelia Anghel, nu vor sa vorbeasca mai mult decat o face vinul, nu vor sa pozeze, pentru ca ambii considera ca frumusetea e in alta parte, si nu vor sa vorbeasca despre investitii, pentru ca e imoral sa vorbesti de bani in timpul unei crize in care toata lumea are nevoie de bani.

Se stie deja ca ati muncit enorm la amenajarea si dezvoltarea cramei. E gata in sfarsit sau mai e de lucru?

Mihai Anghel: Cand ne-am hotarat sa facem vin aici, am descoperit vechea crama, construita intre 1094 si 1908, care a fost prima cladire de beton armat din Romania. Cea de-a doua a fost Athenée Palace Hilton… Evident ca acest lucru ne-a motivat in alegerile ulterioare. Am pastrat stilul arhitectural si am dezvoltat crama urmand aceleasi principii, de crama gravitationala, in care evitam pomparea vinului. De la receptia strugurilor pana la sala de baricuri, totul este organizat pe verticala.

Mihai Anghel: Marea problema este piata in sine. Daca s-ar inlatura BFL-urile si falsurile, piata ar evolua de la sine, pentru ca am incredere in faptul ca oamenii, consumatorii evolueaza. De vina pentru starea actuala a pietei este acela care permite existenta atator produse de calitate inferioara, de fapt produse fara nici un fel de calitate. Este incredibil cum pot sa existe atatea reglementari pentru lactate, pentru carne, pentru orice produs agricol, si nu exista inca un set de reguli clare pentru vin. Daca ar exista aceste reguli, pe piata ar putea activa o gramada de producatori… acum suntem infinit mai putini fata de cati am putea fi. Insa exista atatea importuri desantate, producatori care isi pun numele si eticheta pe vinuri “fabricate in UE”… Nu criza ne da batai de cap, ci neimplicarea statului. Fara sa existe norme clare pentru siguranta alimentara, orice investitii am face noi sunt destinate esecului. Daca ar actiona impotriva adaosului de arome in vin, ati vedea imediat cum ar aparea productia naturala. Insa ce-i poti cere statului, cand actioneaza vizibil impotriva producatorilor? Am cumparat de la Valea Calugareasca, de la stat, deci, 15.000 de plante de Feteasca Neagra, pentru 3,5 hectare. Aveau cancer toate, apoi au incercat sa arunce pisica in curtea noastra. A trebuit sa le producem in Franta, au venit oamenii de acolo in Romania, au ales ochi de Feteasca Neagra dintr-o podgorie buna si au produs-o in Franta. Asta ca sa nu mai aducem vorba despre cate hectare de Feteasca Neagra exista in Romania si cate sticle se produce, de fapt.

Nu exista legi pentru producatori?

Mihai Anghel: Nu exista nici macar definitie pentru producatori, ce legi sa existe? Cine e producator? Cel care face exclusiv autoconsum sau cel care livreaza? Noi avem mania sa confundam problemele. Ne adresam problemelor sociale de la sat in acelasi timp cu problemele agriculturii, si aici se face o greseala enorma. Dam cupoane pentru ingrasamant si gaz, iar cupoanele ajun la carciuma sau sunt folosite la cumparat tenisi sau la curvele de pe Centura, cum s-a mai scris prin ziare. Noi subventionam nemunca in prezent. Peste jumatate din suprafetele agricole sunt nelucrate, se da vina pe fragmentarea prea mare a parcelelor. Insa exista in toata lumea strategii pentru comasarea suprafetelor, exista sisteme de penalitati si recompense. Daca ai pamant bun si nu-l lucrezi, trebuie sa fii amendat. Pai, Romania ar avea potential sa hraneasca 80 de milioane de oameni si nu produce decat pentru 15-16 milioane. Stam sa producem biomasa, ceea ce e alta idiotenie.

Bogdan Cihodaru

Bogdan Cihodaru, printul imobiliarelor

Din simplu angajat la o agentie de profil, in zece ani a devenit multimilionar in euro.

CV

Bogdan Cihodaru

1973: nascut la Bacau;

1997: absolvent al Facultatii de Mecanica – sectia Autovehicule Rutiere de la Universitatea Tehnica “Ghe. Asachi” Iasi;

1995-1997: angajat la o agentie imobiliara din Iasi;

1997: infiinteaza firma Terra, in prezent fiind patronul grupului de firme Terra;

Este casatorit si are 2 copii.

Tranzactiile imobiliare i-au intrat in sange inca din timpul facultatii milionarului iesean Bogdan Cihodaru, proaspat intrat in Top 300 Capital. Spune ca a inceput de jos, fara niciun ajutor. “Nimeni nu m-a sprijinit”, sustine Cihodaru. Initial a fost agent, apoi si-a deschis o firma de intermedieri imobiliare.

Primul milion de euro l-a facut la 28 de ani. In 2000 a inceput sa investeasca in terenuri. Acum detine una dintre cele mai cunoscute agentii imobiliare din Iasi, drepturile de proprietate pentru 38 de hectare de teren in Copou, cinci case in valoare de 2,1 milioane de euro. A mai investit aproximativ 3,6 milioane de euro in spatii comerciale si abia asteapta sa vada gata cartierul rezidential din Copou.

Prima afacere, o garsoniera

Bogdan Cihodaru s-a nascut in Bacau, oras pe care l-a parasit pentru Iasi, unde s-a stabilit dupa facultate. “Iasiul mi-a intrat la suflet”, spune multimilionarul.

S-a apucat de munca inca din studentie. In anul trei de facultate s-a decis sa-si incerce norocul ca agent imobiliar. Timp de doi ani, a fost salariat.

Spune ca a avut noroc de un sezon plin, asa ca a reusit sa adune patru milioane de lei cu care a cumparat o garsoniera confort III. A vandut-o mai tarziu cu 15 milioane de lei.

Si-a dat seama cat de profitabil este domeniul imobiliar, asa ca, dupa ce a terminat facultatea, a deschis firma Terra, acum una dintre cele mai cunoscute agentii din Iasi. Munceste intre 10 si 12 ore pe zi si spune ca, fara munca, nu se poate face nimic in viata.

Socrul lui Bogdan Cihodaru, patronul trustului Terra, are dosar penal pentru “distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale” şi “degradare”. Radu Jinga (70 de ani) este cercetat de poliţişti pentru că, deşi legea îl obligă, nu a întreţinut un monument istoric pe care îl deţine în proprietate. Este vorba de Casa “A.D. Xenopol” de pe strada Vasile Conta, retrocedată în 2001 lui Bettino Diamant şi cumpărată de Jinga.

EVZ: Care este legatura intre politica si afaceri?

Bogdan Cihodaru: In mod normal, nu ar trebui sa fie niciuna, politica ar trebui sa creeze un mediu bun pentru afaceri. Nu ma intereseaza politica. Politica sa faca cine se pricepe: oameni cu carisma, cu mesaj, timp, rabdare…

Cine este cel mai important om din Iasi?

Cred ca Sfintia Sa Daniel.

Cine va este cel mai bun prieten?

Prietenii nu ti-i faci atunci cand faci afaceri. Familia imi este aproape.

Ati fost vreodata tentat sa plecati din tara?

Da, sunt tentat sa plec din tara. Am avut o problema in familie, stateam pe holurile spitalului si ma gandeam ca nu merita sa stai in tara asta. Este jale in sistemul medical.

Familia Marcu

In 2006, familia Marcu a parafat primul exit din firma, cand a vandut 20% catre International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii a Bancii Mondiale.

“Au fost negocieri mai dificile nu din punctul de vedere al tranzactiei, ci al contextului general. Cumparatorii nu se mai reped sa plateasca costuri de due-dilligence inainte ca tranzactia sa avanseze. Ei tind sa-si amane cheltuiala si prefera sa se uite de mai multe ori inainte”, mai spune Ioana Filipescu. Ea adauga faptul ca in acest fel timpul pana la incheierea unui deal se mareste, iar in anii trecuti nu se intampla asa. In urma tranzactiei, familia Marcu ramane cu 51% (dupa ce a vandut 29%), iar IFC cu 12,75% (dupa ce a vandut 7,25%).

Potrivit unor informatii ale ZF, cu SGAM s-a agreat un multiplu de 11,5 al profitului EBITDA din acest an, suma exacta care va intra in conturile actionarilor urmand sa fie stabilita dupa auditarea rezultatelor din 2009.

Planul MedLife este sa atace “extrem de agresiv” segmentul corporate (clienti companii), astfel ca intr-un an si jumatate sa ajunga la o cota de piata de peste 50%, fata de 20-30% acum.

“Piata de servicii medicale nu a crescut cu mai mult de 15% anul acesta, iar noi credem ca vom avea un avans de 25-27%”, a mai spus el.

Ca parte a acestui program agresiv de extindere, MedLife va investi in patru clinici de mari dimensiuni, trei in Bucuresti si una in Cluj. Aceste noi unitati care necesita fiecare o investitie de peste 0,5 mil. euro vor aduce operatorului inca 2.000 de clienti noi in fiecare zi, astfel ca firma va ajunge la 4.500 de clienti pe zi. Aceste noi unitati care vor depasi 8.000 mp ar putea ca din 2011 sa aiba fiecare in componenta zone spitalicesti.

In prezent MedLife opereaza 4 clinici de mari dimensiuni, cinci laboratoare si 28 de centre medicale. In primele noua luni ale acestui an a avut o cifra de afaceri de 79 mil. lei (19 mil. euro), in crestere cu 44% fata de perioada similara a anului trecut. Pentru intregul an, compania estimeaza afaceri de 26 mil. euro.

Banii din aceasta vanzare se intorc in conturile actionarilor care mai detin businessul de ambarcatiuni NauticLife, dar au si investitii imobiliare. Ei detin, spre exemplu, de circa doi ani un hotel in Bulgaria pe care urmeaza sa-l finalizeze cu investitii de peste 0,5 mil. euro. “Hotelul are o puternica tenta de training”, afirma Marcu.

Istoria MedLife incepe intr-un apartament

In 1996 Mihaela Cristescu cumpara un apartament pentru fiul sau Mihail Marcu, astazi presedintele MedLife, pe care insa il transforma intr-o policlinica in care lucrau patru doctori si o asistenta. Medic pediatru de profesie, ea a dezvoltat clinica fara un plan de business, iar proiectele au intrat intr-o noua etapa cand la conducere a venit Mihail Marcu, cu experienta de vicepresedinte al RoBank.

Primul pas pe care l-a gandit pentru dezvoltarea companiei a fost gasirea unei cladiri in care sa mute structura existenta pana la acea data, iar experienta din banca si relatiile personale i-au permis sa contracteze creditul de care avea nevoie pentru a face acest lucru.

Cu acesti bani a cumparat cladirea din Calea Grivitei in care astazi opereaza cea mai mare clinica din retea si spitalul Life Memorial Hospital.

Noua clinica a inceput sa functioneze in 2005, iar lucrarile de constructie au fost facute de o firma specializata din grup NauticLife. Astazi NauticLife se ocupa si de importul de ambarcatiuni, dar si cu businessuri in imobiliare.

Pentru a merge mai departe cu extinderea, actionarii au decis sa mearga pe mana unui consultant si au contactat IFC Advisory. Sfatuiti de acestia ei au atras in actionariat IFC printr-o majorare de capital de 5 mil. euro si un imprumut ce aveau sa sustina dezvoltarea viitoare a firmei.

Corneliu Tanase

Omul de afaceri Corneliu Tanase si-a majorat detinerea la Carpatica la 10,30%

Lucia Maxim, 11 August 2010

Share    Tipareste | Salveaza | Email | Twitter | PDF | Font

Fii primul care comenteaza articolul Omul de afaceri Corneliu Tanase si-a majorat detinerea la Carpatica la 10,30%

Omul de afaceri Corneliu Tanase si-a majorat detinerea in cadrul Bancii Carpatica (BCC) la 10,30% din institutie, in urma achizitiei de actiuni in cadrul procesului de majorare a capitalului social, conform unui comunicat remis Bursei.

Anterior, exercitarii dreptului de preferinta la majorarea capitalului Tanase detinea 225,86 milioane de titluri, ceea ce reprezinta 8,09% din BCC. In prezent, omul de afaceri detine 287,51 milioane de actiuni.

Banca Carpatica si-a majorat capitalul cu 50,87 milioane lei, dupa ce circa 82% dintre actiunile puse la dispozitie au fost subscrise.

BCC a inregistrat o pierdere de 57,44 milioane lei in primele trei luni ale anului, de circa 5 ori mai mari decat rezultatul din perioada ianuarie-martie din 2009.

Banca are un capital social de 278,95 milioane lei, impartit in 2,78 miliarde de actiuni cu o valoare nominala de 0,1 lei. Principalul actionar al bancii este Ilie Carabulea, cu o detinere de 37,93%.

Valoarea de piata este de 252,45 milioane lei (59,7 mil. euro), conform ultimului pret de 0,0905 lei/actiune.

Cind am ajuns la sediul de linga Heilbronn al firmei de transporturi Roaltassib era de mult intuneric afara. In parking, un autocar se pregatea “sa isi ia zborul” pe drumuri europene, iar in birouri si in atelierele de intretinere ale firmei era nu numai lumina, ci si multa miscare. Nefacind exceptie, directorul mi-a facut semn sa astept putin, intre doua telefoane si citeva indicatii date personalului,  cu siguranta ca nu ultimele pe ziua aceea.

Corneliu Tanase: Sint proprietarul si directorul firmei Roaltassib SRL, in al carui sediu ne aflam. Firma mea apartine Holding-ului Atlassib, care are sediul central la Sibiu si cuprinde, pe linga citeva firme asociate de calatori si marfa,  o societate de asigurari, o societate comerciala …chiar si o banca.

Avem o baza de autocare moderne, cu toate facilitatile necesare unei calatorii lungi, si carora li se asigura intretinerea permanenta in atelierele proprii ale firmei. In cazul unei pene pe parcursul drumului, de la dispecerat se ordona imediat disponibilizarea altui autocar aflat in zona.

Puteti sa ne spuneti citeva cuvinte despre istoria Atlassib-ului ?

Voi incepe cu “momentul-cheie”, adica liberalizarea economica de dupa Revolutia din Romania: am luat-o de jos, incepind “afacerea” cu un autocar Icarus si cu partenerul meu din Sibiu, D-l Carabulea, actualul actionar principal  al Holding-ului Atlassib. In 90 am lansat, tot la Sibiu, prima oferta de calatorie in Germania cu un autocar. La anuntul “Gratis in Germania!” lumea a navalit  ca la piine calda…apoi n-a mai fost gratis, insa ne facuseram clientela si am reusit sa adunam bani ca sa cumparam un sediu pentru firma. Apoi lucrurile  au inceput sa mearga “ca pe roate”: in 1992 Atlassibul a inaugurat formula “Romania-Germania zilnic”, iar in 1995 am pornit la masurarea si cumpararea terenului pe care se afla acum firma germana Roaltassib.

Domnule Tanase, care e strategia de viitor a Holdingului Atlassib?

Reinvestirea continua -chiar cu sacrificiul renuntarii la dividende- ca firma sa fie tot mai puternica! In planul de investitii e prevazuta extinderea traseelor, precum si achizitionarea completa si modernizarea bazelor fostelor autogari din Rahova, Timisoara, Arad, Suceava.

Ovidiu Sandor

La nici 40 de ani, timisoreanul Ovidiu Sandor este unul dintre putinii romani care au pariat pe piata imobiliara din tara, demonstrand ca se pot face bani si in alte orase in afara Bucurestiului. Fie ca este vorba de spatii de birouri sau de confectii, ModaTim ramane un business de familie, in care amintirile se impletesc cu cifrele, iar povestea continua cu fiecare metru patrat construit.

ModaTim Investment, companie lansata in anul 2005 de catre producatorul de confectii ModaTim, detine parcul de afaceri City Business Centre din Timisoara, care se estimeaza a fi finalizat pana in 2013. Cele cinci cladiri vor gazdui circa 3.000 de angajati si vor absorbi investitii de aproximativ 50 milioane de euro.

Paralel cu business-ul imobiliar, Ovidiu Sandor se ocupa si de conducerea fabricii de confectii, alaturi de sora sa, Animona Hutu. Confectiile raman insa, mai mult decat imobiliarele, o afacere de suflet.

ModaTim lucreaza in totalitate pentru export, iar 95% dintre clientii firmei provin din Germania si Marea Britanie, acestia exportand la randul lor in toata Europa. Printre cei mai mari clienti ai ModaTim se numara Jaeger, Escada si Burberry.

Producatorul de confectii Modatim a finalizat in Timisoara, prin intermediul firmei Modatim Investment, cea de-a doua cladire de birouri din parcul de afaceri pe care il dezvolta pe terenul fabricii.

Printre chiriasii cladirilor Modatim se numara companii precum Alcatel Lucent, Deloitte, Ciao, Autoliv, NNDKP sau Pro TV. Cele doua cladiri au o suprafata inchiriabila de 16.500 de metri patrati si sunt primele dintr-o serie de cinci pe care compania le dezvolta pe terenul din apropierea Pietei 700 din Timisoara.

Compania va continua dezvoltarea parcului, cea de-a treia cladire, cu o suprafata de 9.000 de metri patrati, urmand a fi livrata in luna aprilie a anului viitor.

“Mai avem spatii comerciale disponibile, dar birourile sunt ocupate complet in primele doua cladiri. Este complet neinteresant in momentul de fata sa vindem deoarece tranzactii vor fi facute doar cu active distressed (ale unor proprietari aflati in dificultati financiare – n.r.) si nu este cazul nostru. Am inceput lucrarile la cea de-a treia cladire care va fi realizata din surse proprii, dar si printr-un credit bancar pe care il negociem in prezent”, a declarat Ovidiu Sandor, presedintele firmei Modatim Investments.

Ion Avram

Ion Avram, proprietarul celei mai mari retele autohtone de supermarketuri – Primavara –, investeste masiv in proiecte imobiliare, din pozitia de pionier al rezidentialului din zona de Vest a Bucurestiului.

O prezenta discreta in mediul de business, Ion Avram (44 de ani) a intrat in afaceri in 1990, cu un centru de inchirieri casete video, in cartierul bucurestean Drumul Taberei; 18 ani mai tarziu detine un grup de firme – restaurante, o retea de supermarketuri, o fabrica de paine – a carui cifra de afaceri a ajuns in 2007 la 40 de milioane de euro. Acum, prin trecerea la imobiliare, proprietarul restaurantelor si supermarketurilor Primavara se transforma dintr-un antreprenor de clasa medie intr-un investitor din liga mare.

PROIECTUL VIETII. „Cam toate activitatile le-am facut in Drumul Taberei pentru ca aici locuiam“, marturiseste Ion Avram, cel care a devenit – odata cu ansamblul Primavara, lansat anul trecut – primul dezvoltator al unui complex rezidential in aceasta parte a Capitalei. In 2008, Can Serv – compania prin care se desfasoara afacerile sale – va investi 210 de milioane de euro intr-un nou proiect rezidential, unul din cele mai mari din zona de Vest a Capitalei. Ansamblul, a carui denumire nu a fost aleasa inca, va cuprinde circa 1.000 de apartamente si facilitatile aferente, un hotel de patru stele cu 200 de camere si o cladire de birouri de aproximativ 15.000 mp.

Tiberiu Zigu-Manu

In timp ce rata profitabilitatii per angajat este de zece ori mai mica in Romania decat in Europa, veniturile per angajat sunt doar de patru ori mai reduse decat media europeana.

Conform studiului Saratoga – Human Capital Benchmarking, realizat de PwC in 2007, veniturile generate unei companii de catre un angajat ajung in Romania la 40.000 de euro anual, in timp ce la nivel european depasesc 160.000 de euro. Indicatorul Venituri/FTE (angajat cu norma intreaga) calculat pentru tarile din Europa Centrala si de Est indica un nivel de 60.000 de euro anual. Potrivit studiului PwC, angajatii romani care aduc cele mai mari venituri companiilor lor sunt in sectorul serviciilor financiare, farmaceutice sau FMCG.

“Acest fenomen este explicabil daca ne gandim atat la specificul activitatii (farmaceutice si FMCG), precum si la dezvoltarea puternica din ultimii ani (indeosebi sectorul financiar). Tendinta este similara si la nivel european, unde cele mai mari venituri per FTE sunt in sectorul serviciilor financiare”, a declarat Ruxandra Stoian, director servicii de consultanta in resurse umane in cadrul PwC. Potrivit calculelor ZF dupa indicatorii financiari ai primelor cinci companii din cele trei domenii, pe plan local sectorul bunurilor de larg consum genereaza cele mai mari venituri per FTE. Media primilor cinci jucatori, clasificati in functie de cifra de afaceri, este mai mare de 2,6 milioane de euro.

Potrivit datelor financiare publicate, Procter & Gamble Distribution a fost in 2007 compania cu cele mai mari venituri aduse de un angajat, cifra ridicandu-se la aproape 7 mil. euro. In cazul serviciilor financiare media activelor/angajat indica un nivel de 1,1 mil. euro, in cazul primei banci din sistem, BCR, raportul fiind de 1,8 mil. euro/salariat.

Domeniul farmaceutic a consemnat in cursul anului trecut cel mai scazut nivel al veniturilor/FTE din cadrul celor trei sectoare analizate, ajungand la circa 263.000 de euro.

Grupul farmaceutic Relad Pharma, controlat de West Management International (40%), Expert Finance International (40%) si Zigu Manu Tiberius Marius (20%), a inregistrat cel mai ridicat venit/angajat, de 438.000 de euro. “Valoarea raportului dintre cifra de afaceri si numarul angajatilor depinde de specificul companiei. Exista anumite industrii care se caracterizeaza prin venituri foarte mari, insa si nivelul cheltuielilor operationale este pe masura”, a mai spus Stoian. Raportul profit/FTE, un alt indicator utilizat in procesul de determinare al productivitatii angajatilor, indica un profit mediu de 400 de euro adus de un angajat roman.

Ioan Gheorghe Ghita

Avere: 20 milioane de euro

Vârstă: 55 de ani

Reşedinţă: Cluj

Domenii: Import şi comercializare a autocamioanelor, consultanţă

Ca toată industria auto, nici firma lui Chiţa – EVW Holding (unde este acţionar cu 33%) nu face excepţie. Rezultatele sale au fost în scădere, compania clujeană înregistrând livrări de 373 de unităţi DAF, faţă de 1.300 de camioane comercializate în 2008. Cifra de afaceri a companiei importatoare de camioane DAF a fost în 2009 de 120 milioane euro, cu 17 milioane mai puţin faţă de anul precedent. Managerii societăţii au încercat să optimizeze costurile, să încheie parteneriate cu noi clienţi şi să se extindă pe pieţe noi, pentru a creşte vânzările măcar în 2010.

EVW Holding este deţinută de Ioan Chiţa cu o participaţie de 33% din acţiuni, şi Mircea Dorel Mureşan cu 17% din titluri, şi de grupul olandez E Van Wijk, cu 50% din acţiuni.

În prezent, compania desfăşoară activităţi prin intermediul biroului principal din Cluj, al reprezentanţelor din Arad, Bacău, Bucureşti, Constanţa, Suceava, Braşov, Craiova şi Iaşi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: