Sociology of Richness

Research Center

Iliescu Cristina


Dragoș și Adrian Paval – poziția 67 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 95-100 mil. Euro)

 

Dragoș Paval

Data nașterii 22 iunie 1966

 

Funcția: președintele companiei Dedeman

Studii: studii de matematică

Dragoș Paval este singurul CEO (Chief Executive Officer – președinte director general) care apare în “Top 100 cei mai admirați CEO din România”, lansat de revista Business Magazin. Acesta s-a clasat pe locul 35, in topul general, și pe locul al cincilea în cel al managerilor din comerț.

Prin Topul realizat de revista Business Magazin  se dorește evidențierea acelor oameni care au adus valoare adăugată companiei, angajaților și societății în ansamblu.

Adrian Paval

Data nașterii 23.09.1968

Funcția: directorul general al rețelei Dedeman și coproprietarul companiei.

Studii: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Facultatea de Matematica, 1993.

Dragoș și Adrian Paval, doi dintre cei opt frați ai familiei, născuți într-o comună din județul Bacău, au desenat modelul romanesc de business din bricolaj: simț al proprietății foarte dezvoltat – au 24 de terenuri, luate și la prețuri sub 10 euro/mp – precauție pentru fiecare euro investit – au ocolit Capitala timp de 7 ani pentru că era prea scumpă.

Averea fraților Paval a fost evaluata la 95-100 milioane euro în 2010. Trebuie menționat faptul că Dragoș Paval este considerat un apropiat al fostului senator PSD Ion Solcanu.

Firmele fraților Paval:

Dedeman, înfiinţată în 1992
Domeniu: comerțul de bricolaj
Cifra de afaceri (2011) 360 mil. euro
Număr de angajați (2011) peste 4.300

Dedeman Automobile (dealer Dacia, Renault, Nissan), înfiinţată în 2003
Domeniu: vânzări și service de autoturisme
Cifra de afaceri (2009) 36 mil. euro
Profit net (2009) 1 mil. euro

Număr de angajați (2009) 189

Dedeman Camioane, înfiinţată în 2005
Domeniu: vânzări și service de camioane
Cifra de afaceri (2009) 2,2 mil. euro
Profit net (2009) 32.000 euro
Număr de angajați (2009) 48

“Dedeman” SRL controlează “Aprotem” SA Iasi, unitate pe care a preluat-o pentru a dobândi terenul necesar contruirii hypermarketului iesean.
Tot în portofoliul “Dedeman” SRL mai sunt incluse acțiuni/părți sociale la “Royal Cablu TV” Bacău (înființată în 2006), “Priori Serv” SA Bacău (cifra de afaceri sub un miliard ROL în 2005), “Parasuc Godovana” SRL (fără bilant pentru 2005 pe site-ul Ministerului de Finanțe), “Lefconsind” SA Bacău (cifra de afaceri de 38.522 RON în 2005).

Frații Paval intenţionează să dezvolte un complex turistic în apropierea oraşului Suceava, care va cuprinde şi un teren de golf cu 18 găuri, precum şi alte facilităţi pentru petrecerea timpului liber.

Dragoș Paval, prin intermediul firmei Dedeman SRL, deţine 38,35% din firma Dragomirna Golf Resort, iniţiatorul proiectului, în timp ce restul acţiunilor sunt deţinute de către oamenii de afaceri Dragoş-Mihai Serseni, Gheorghe David şi Daniel Tănase, cu participaţii de 20,5% fiecare.

Investitorii deţin un teren de 100 de hectare în localitatea Mitocul Dragomirnei, la circa 10 kilometri de centrul oraşului Suceava, pe care îşi propun realizarea unui hotel cu 150 de camere, teren de golf, un centru spa, terenuri de sport, spaţii comerciale şi restaurante.

Compania Dedeman se implică în diverse problemele sociale ale comunității, derulând proiecte de ajutorare și donații în scop caritabil. Aceste activități sunt derulate de Asociației Dedeman, condusă de către Denise Paval.

 

Paval, jucători prudenți cu pași bine gândiți.

Deși este unul dintre cei mai mari retaileri români, Dragoș Paval mărturisește: “Nu ne-am propus de la înființare să fim o companie națională, ci ne-am dezvoltat pas cu pas, la fel cum ne-am construit și strategia de extindere, dar avem ani buni de când ne-am propus să devenim o companie care sa acopere geografic toată țara”.

Au mizat pe provincie și în 17 ani au ajuns la un nivel similar cu cel al retailerilor internaționali. “În ciuda expansiunii naționale, toate planurile se concep și toate deciziile se iau tot de la Bacău. Sunt și avantaje și dezavantaje în a avea centrala în provincie. Avantajele sunt costurile mai reduse, dezavantajul major este ca o parte din top management trebuie să călătorească mai mult și se irosește mult timp pentru că între București și Bacău nu mai sunt legături pe calea aerului”, precizează Paval. În ciuda acestui impediment, cei doi niciodată nu au luat în calcul varianta mutării sediului central la București, mai ales că provincia nu le-a pus până acum piedici majore.

Pentru cei doi frați, importanți nu sunt banii ci dezvoltarea afacerii: “Poate că acum ar fi cel mai bun moment să vindem rețeaua, dar nu suntem interesați de acest lucru; celor care ne abordează le spunem din start nu. Vrem să dezvoltăm afacerea, nu să numărăm banii. Afacerea este ca un joc care te ține mereu în priză, în competiție cu ceilalți. Eu personal cred că este foarte important să fii angrenat tot timpul în ceva, să-ți ocupi timpul făcând ceva constructiv.”

Pentru familia Paval importante sunt și proiectele sociale. Denise Paval, Președintele Asociației Dedeman  declara “Cultura organizațională a companiei Dedeman include, printre cele mai importante capitole, promovarea unei dezvoltări durabile a societății prin îmbunătățirea permanentă a calității vieții. În acest sens, am urmărit să oferim produsele cele mai bune din punct de vedere al raportului calitatate-preț, perfecționarea continua a serviciilor noastre, precum și cultivarea unei bune relații cu societatea și mediul din care facem parte. Nu în ultimul rând, preocuparea constantă pentru oamenii cu care intrăm în contact se manifestă prin respectul reciproc pe care îl promovăm atât în cadrul firmei cât și între membrii acesteia și clienții noștri. ”

Asociației Dedeman a derulat proiecte de ajutorare și a făcut o serie de donații în scop caritabil. Printre acestea se numără:

  • acordarea unor finanțări pentru rezolvarea sau ameliorarea unor cazuri medicale grave;
  • donarea de materiale de construcții pentru restaurarea sau construirea unor biserici, instituții de învățământ sau case afectate de inundații;
  • burse acordate unui număr de peste 50 studenți pentru finalizarea studiilor;
  • susținerea financiară și organizarea unor concursuri școlare;
  • sponsorizări acordate pentru proiecte culturale;
  • susținerea financiară acordată cluburilor sportive pe perioada campionatelor de fotbal sau handbal.

Compania dezvoltă parteneriate și susține unele cheltuieli administrative ale Fundației de Sprijin Comunitar (FSC) implicându-se în diferitele programe ale acesteia. Printre cele mai importante acțiuni în cadrul parteneriatului se regăsesc:

  • susținerea serviciilor de îngrijire la domiciliu;
  • sponsorizarea unei tabere de copii;
  • donarea materialelor de construcții pentru renovarea Centrului pentru copiii străzii “Pistruiatul”;
  • sponsorizarea centrului de zi Mozaic, adresat copiilor săraci din Bacău.

Unul dintre cele mai de succes proiecte realizate este Programul “Dedeman pentru comunitate” s-a concretizat prin susținerea planificată a proiectelor sociale derulate de Fundația de Sprijin Comunitar.

Povestea fraților Paval. De la Bacău la București sau de la Dacie Break la Camioane.

Dragoș Paval a fost primul din cei doi frați care a intrat în afaceri, în anul 1992, când a deschis un magazin de 16 metri pătrați într-un spațiu închiriat într-un cartier din Bacău, cu o investiție minimă.

Afacerile au crescut pas cu pas. A fost nevoie de mai bine de 10 ani pentru ca micul magazin de 16 metrii pătrați, care era alimentat cu marfă transportată cu Dacia Break din angro-urile din București, să devină unul dintre cele mai influențe magazine de retail din România, cu o suprafață medie de vânzare de 8.000 de metri pătrați și circa 40.000 de articole listate.

Dorința de a câștiga mai mult și motivația de a intra în mediul privat au făcut din Dragoș și Adrian Paval cei mai puternici antreprenori din retailul de bricolaj. Mergând pe tiparul rețetelor de succes dezvoltate de retailerii internaționali, cei doi au reușit să dezvolte rețeaua Dedeman. În afacere sunt implicați și ceilalți 6 frați ai acestora, precum și alți membri ai familiei.

Având ca punct de plecare orașul Bacău, magazine Dedeman au fost inaugurate și în Arad, Brașov, Reșița, Timișoara chiar și București, zonă pe care inițial au evitat-o. Având în prezent 26 de magazine deschise, rețeaua Dedeman se va extinde și mai mult. Aceștia au achiziționat mai întâi terenurile pe care ulterior și-au ridicat magazinele. Mergând pe premisa “less is more”, cei doi frați au ales pentru magazinele lor prețuri mai mici decât media pieței.

Fiind angajat al companiei de stat Metatex (rețea de magazine de mobilă), Dragoș Paval a avut acces la informații legate de contabilitatea firmei. Înțelegând mecanismul de funcționare a business-ului, Paval a hotărât că poate face și el profit din adaosul comercial.

Doi ani mai târziu, după terminarea Facultății de Matematica din Iași,fratele său Adrian Paval avea să se alăture în afacere.

Căderea comunismului, liberalizarea pieței și privatizarea firmelor de stat au reprezentat o bună rampă de lansare pentru afacerea celor doi.

În anul 1993 Dragoș Paval intra în comerțul cu mobilă, iar în 2002, ca urmare a participării la mai multe licitații organizate de firme de stat, se pune bazele rețelei de bricolaj Dedeman.

Afacerile au reprezentat pentru frații Paval o a doua școală, pentru că au avut de învățat de la toți cei pe care i-au avut în preajmă, de la cei mai buni profesioniști dar și din propriile greșeli. Perioada 1996-2000 a fost cea mai grea pentru cei doi. Aceștia au avut de plătit dobânzi de 180%. Trecând peste aceste dificultăți, rețeaua Dedeman s-a extins în perioada crizei cu 4 magazine.

Dragoș și Adrian Paval s-au extins și în domeniul auto, prin achiziția unui service în Bacău. Pentru cei doi, însă, businessul de bază al familiei rămâne rețeaua de bricolaj Dedeman.

Grupul Dedeman include în acest moment și doi dealeri auto, Dedeman Automobile și Dedeman Camioane, care sunt și în rețeaua de service-uri Renault.

Surse de informare:
http://www.construction-briefly.ro/articol/de-la-un-chiosc-au-ajuns-la-250-mil-euro

http://www.dinbacau.ro/portal/modules.php?name=News&file=article&sid=2099

http://www.dedeman.ro/ro/retea-dedeman.html

http://www.dinbacau.ro/portal/modules.php?name=News&file=article&sid=2099

http://www.businessmagazin.ro/printare/cover-story/cel-mai-mare-retailer-roman-cum-sa-tii-piept-concurentei-strainilor-7800977

http://www.zf.ro/companii/20-de-ani-de-capitalism-fratii-paval-doi-matematicieni-care-au-intrat-in-comert-pentru-ca-se-faceau-bani-usor-de-la-un-chiosc-au-ajuns-la-250-mil-euro-4602373/

http://www.businessmagazin.ro/printare/cover-story/liderii-din-provincie-ce-afaceri-uriase-s-au-dezvoltat-in-afara-bucurestiului-8331438

http://www.responsabilitatesociala.ro/studii-de-caz-csr/dedeman/dedeman-pentru-comunitate.html

http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/dedeman.html

http://www.financiarul.ro/2011/03/23/paval-de-la-dedeman-face-teren-de-golf-in-suceava/

 

 

Alexandru Bittner – poziția 68 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 95-100 mil. Euro)

 

Data nașterii: 14.08.1957

Domiciliul: București

Constelația Bittner
Turism și Agrement SA
Domino 94 Impex SA
Elana Impex SRL
Euromogoșoaia SRL
Fondul Imobiliar SA
Lipsca 2000 SA
Lipsca SA
Lotrom SA
Maica Teofana Ð cimitir și pompe funebre SRL
Media Zone SRL
Metacom Grup SRL
Metamob Internațional SRL
Midas 2000 SA
Midas Construct SRL
Midas Exchange SA
Minion House SA
Miozotis Trading Impex SRL
NBN Com SRL
Piete Grup SA
Piscicola Murighiol SA
Romsturio Com SRL
Rondo Invest SRL
Securent SA
Silverado Com SRL
Hotel Veneția Co. SA
Hotel Veneția SA
Integralnet SRL
Agercom Grup SRL
Agrement Serv SRL
Alux SRL
Aquarom Elite Productions SRL
Concordia SA
Aviprod SRL
Casa Patronilor Tranzacții SRL
Centrul de Asistență Medicală SA
Centrul de Evaluare Medicala și Testare a Forței de Muncă SA
Centrul de Expertiză Medicală a Forței de Muncă
Citymob Grup SRL
Comprest SA
CTFM SA
Dobrovin SA
Grupul Roman de Investiții Ð GRI SA
Four Star Romania SRL
Starmob Internațional SRL
Stibro 2000 SA
Stibro SA
Telemedica SA
Terra Invest Grup SRL
Top Invest SRL
Totalnet SRL
Trust C SA
Invest SRL
Lexa 2000 SRL
RFD Jurilovca Holding SA

 

Povestea Rechinului din Deltă

O bună parte din zestrea turistică a României a ajuns în mod flagrant în posesia omului de afaceri Alexandru Bittner, considerat apropiat al familiei Năstase. O parte din Delta Dunării a fost concesionată lui Alexandru Bittner, care a investit în zonă prin firma “Piscicola Tour” SRL, înfiinţată în 2001, având sediul la Jurilovca şi un capital social de numai 52 de milioane lei.

Firma “Piscicola Tour” SRL îi are ca acţionari minoritari pe Dragoş Vladimir Popa, fiul unui fost ambasador în Iugoslavia, şi Bartolomeu Finis, om de afaceri implicat în controversata privatizare a Biroului de Turism pentru Tineret (BTT). Pachetul majoritar, de 70 la sută din acţiuni, aparţine societăţii londoneze “Heavy Industry” Ltd., în spatele căreia s-ar afla Alexandru Bittner.

Însă în iunie 2002, Bittner a inaugurat, în prezenţa lui Agathon, staţiunea privată “Eden”, în zona Gura Portiţei, o investiţie de peste un milion de dolari făcută pe un teren concesionat de la stat pe o perioadă de 49 de ani. De aici, din paradisul de la Gura Portiţei, Bittner şi-a întins plasele, ca un pescar iscusit, prin toată Delta.

În 2002, Bittner a dat marea lovitură. A licitat şi a câştigat fără emoţii dreptul de a pescui singur pe o mare suprafaţă din Deltă: şase locaţii, din cele 24 scoase la licitaţie. Prima pe listă – zona Razim-Sinoe, cel mai mare bazin piscicol natural de apă dulce din Europa.

Mai exact, o suprafaţă de peste 100 de hectare, adică mai mult de o cincime din cele 580 de hectare cât înseamnă toată Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, cu pământ şi apă la un loc.

În plus, Bittner a obţinut şi un contract (din şapte) pentru exploatarea stufului, la Zmeica-Goloviţa. Contractele au fost semnate anul acesta, după o lungă perioadă de contestaţii şi amânări.

În mod inexplicabil, oamenii locului, pescari din tată-n fiu, s-au văzut înlăturaţi din competiţie, în pofida faptului că inclusiv legislaţia internaţională stipulează acordarea dreptului de preemţiune (prioritate) pentru băştinaşi.

Asociaţiile de pescari au contestat degeaba în instanţă procedurile licitaţiei.

Pasul cel mai important s-a făcut la începutul acestui an, când cele 4,2 hectare de domeniu public au fost luate de la Administraţia Biosferei Delta Dunării (ABDD) şi trecute la Agenţia Domeniilor Statului (ADS), după cum ne confirmă un document semnat de conducerea Agenţiei.

Pe scurt, pământul a fost scos din patrimoniul UNESCO (pe lista căruia se află Biosfera Delta Dunării) şi dat ADS.

Pasul următor: cele 4,2 hectare au fost închiriate de către ADS societăţii “Piscicola” Jurilovca, cumpărată de omul lui Bittner din Măneciu, Doru Frânculeţ. Şi tot ADS ne anunţă, în documentul amintit, că urmează ultimul pas, “atestarea dreptului de proprietate în conformitate cu HG nr. 834/1991”. Adică trecerea celor 4,2 hectare în proprietatea lui Bittner.

“Piscicola Tour”, firma prin care Bittner a demarat afacerile în Deltă, încheia anul 2001 cu o pierdere de 1,3 miliarde lei, la o cifră totală de afaceri de peste cinci miliarde. În 2002 însă, volumul afacerilor a crescut spectaculos: Bittner a rulat o sumă de peste 17 miliarde lei, fără însă a reuşi să facă profit. Pierderile au scăzut totuşi, la aproape un miliard de lei.

Cu toate acestea, în 2003, Bittner a găsit resurse pentru a-şi extinde afacerile pe seama Deltei, formând holdingul “RFD” Jurilovca, care include şi o reţea de desfacere. Obiectul de activitate este comerţul cu ridicata, în special de produse alimentare.

Acţionarul principal al holdingului “RFD” Jurilovca este chiar firma-mamă, “Piscicola Tour”. Şi “RFD” s-a bucurat de generozitatea autorităţilor, chiar la sute de kilometri distanţă de gurile Dunării.

La mijlocul anului trecut, Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului au emis un ordin comun în urma căruia mai multe specii piscicole din Delta Dunării devin protejate prin lege. Pe lista cu pricina apare şi sturionul, a cărui exploatare industrială este interzisă până în anul 2008. Acest fapt a încurcat afacerile cu icre negre pe care le desfăşoară controversatul om de afaceri Alexandru Bittner, el acţionând în judecată Ministerul Agriculturii pentru ridicarea restricţiei.

Ordinul comun al Ministerului Agriculturii şi al Mediului l-a nemulţumit profund pe Alexandru Bittner, principalul concesionar din Delta Dunării. Societatea sa, SC „Piscicola Tour” SRL, care deţine controlul absolut al afacerilor cu icre negre, a căror valoare se cifrează pe piaţa neagră la peste 15 milioane dolari, a atacat ordinul în instanţă, iar Curtea de Apel Bucureşti a suspendat judecarea recursului introdus de Ministerul Agriculturii pentru luna martie 2006. Ca şi cum paralizarea turismului din cauza gripei aviare nu era de ajuns, masacrul din ultimii ani al sturionilor ne-a costat o nouă sancţiune internaţională, Statele Unite refuzând să mai importe sturioni de pe piaţa românească. Justiţia, pentru a da satisfacţie intereselor economice ale celui mai mare concesionar din zonă, care controlează complexul Razim-Sinoe şi Cotul Pisicii, adică peste o jumătate din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, alături de Robert Răduţă, Gheorghe Negrea sau Sorin Marin, plus că Gura Portiţei este ultima „inginerie financiară“, a pus statul în imposibilitatea de a se achita de obligaţiile pe care şi le-a asumat în faţa organismelor internaţionale cu privire la conservarea biodiversităţii în Delta Dunării.

Alexandru Bittner este şi proprietar al postului de televiziune PrimaTV, condus de colaboratorul său Cristian Burci. Prieten, pe rând, cu mai toţi şefii serviciilor secrete româneşti, datorită cochetării acestora cu Mossad-ul. În septembrie 2000, Bittner a apărut la ştirile de la PrimaTV, post de televiziune al cărei proprietar ar fi împreună cu un alt israelian, Dan Fischer, pentru a-l denunţa de abuz în funcţie pe prietenul său de până atunci, Cătălin Harnagea, la acea vreme şeful spionajului românesc (Serviciul de Informaţii Externe) şi tovarăş de afaceri (de fapt şi Harnagea fusese în solda sa), cu care tocmai se certase. Aceleaşi acuze le aducea şi lui Dorin Marian, la acea vreme consilier prezidenţial şi eminenţă cenuşie a serviciilor secrete româneşti pe care le coordona de la Palatul Cotroceni.

Bittner a mai afirmat pe post că articolul apărut în presa cotidiană, în care numele lui este amintit lângă cel al directorului adjunct al S.R.I., Mircea Gheordunescu, ca fiind implicat într-o afacere de deturnare a 300 de milioane de dolari, este o poliţă plătită lui de către Harnagea pentru că nu-i cedează celuilalt asociat israelian de la Prima TV, Dan Fischer, importantul pachet de acţiuni ce îl deţine la acest post de televiziune.

Victima acestei răfuieli a fost “logodnica” şefului S.I.E. Cătălin Harnagea, domnişoara Mărgărita Geică, concediată de la conducerea redacţiei de Ştiri de la PrimaTV. Pe postul de televiziune, în direct, Alexandru Bittner anunţa infatuat că supărarea cu Harnagea (S.I.E.) se datorează faptului că el (Bittner) este prieten şi mai apropiat de şefii contraspionajului românesc (directorii S.R.I. Mircea Gheordunescu şi Costin Georgescu), încercând astfel mimarea sau chiar declanşarea unui conflict între serviciile secrete romaneşti.

De fapt, prin ieşirea sa, Bittner îşi acuza proprii colaboratori de până atunci:

“Domnii Dorin Marian şi Cătălin Harnagea încearcă să-mi forţeze mâna să vând acel procent unui alt acţionar, Dan Fischer [fost Frâncu]. Concret, joia trecută am asistat la deschiderea unei cârciumi în Bucureşti, local care aparţine unui prieten al celor doi (Restaurantul President). În local am stat trei ore, la o masă, alături de Cătălin Harnagea, care a tot încercat să mă determine să-mi vând procentul deţinut la postul acesta de televiziune”.

Alex Bittner mai deţine indirect parcările auto DALI din Bucureşti, cunoscute de taximetrişti ca fiind ale fostului primar al capitalei Crin Halaicu. În fapt aceştia doi au fost în trecut parteneri de afaceri. Deţinând firma DALI, Bittner a monopolizat practic parcările din Bucureşti.

Ocupaţia la vedere în România a lui Bittner, de “carte de vizită”, este aceea de director al Hotelului Minerva din Bucureşti, deţinut de firma israeliană E.W.T.R. (agenţie de turism internaţional), aflată în plină campanie de preluare de proprietăţi din România. La parterul hotelului se află un renumit restaurant chinezesc, aceasta fiind specialitatea soţiei afaceristului evreu, chinezoiacă de cetăţenie americană Sherr Bittner. Chinezoica Bittner s-a asociat cu fostul primar general al capitalei Crin Halaicu şi în afaceri imobiliare (firma A.G. Imobiliara S.A.). Restaurantul chinezesc din str. Amzei, Dragon House, îi aparţine lui Bittner şi funcţionează chiar vizavi de fostul sediu al firmei MegaVision al cărui proprietar era chiar prietenul său Dan Adamescu.

Prin firma Lipsca s.r.l., Bittner a cumpărat aproape toate magazinele “Alimentara” din Bucureşti de la Delfincom s.a. (fosta întreprindere Alimentara), cu sprijinul deloc dezinteresat al funcţionarilor statului, desfiinţând obiectul de activitate al acestora şi apoi subînchiriindu-le. Multe dintre ele funcţionează acum ca magazine de haine second-hand, aşa cum este cazul fostei Alimentara din Piaţa Iancului. Prin intermediul aceleiaşi firme Bittner a preluat întreprinderile de industrie uşoară Textila din Bucureşti.

Prin firma Lipsca 2000 s.r.l., cu concursul abuziv şi ilegal al reprezentantului statului român asupra proprietăţilor hoteliere de la Poiana Braşov (Jean Babonea, acelaşi care l-a ajutat şi ca director general la Delfincom s.a.) a dobândit proprietăţi hoteliere.

În februarie 1999, Dana Năstase și Sherry Bittner ăși deschideau oficial firma SC Silverado Com SRL. Afacerea fusese pusă la punct cu scopul de a scoate un ban cinstit de pe urma comercializării obiectelor de artă. Entuziasmate peste măsură, cele două prietene și-au deschis, două luni mai târziu, în aprilie 1999, chiar și un magazin pe Calea Victoriei nr. 122.

Surse de informare:

http://www.cadranpolitic.ro/?p=3116

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/cum-a-castigat-bittner-cinci-milioane-de-euro-222579.html

http://www.newspad.ro/Alexandru-Bittner-pusculita-lui-Nastase,78487.html

http://investigatorul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2559:statul-modernizeaza-din-bani-publici-paradisul-lui-bittner-din-gura-portitei&catid=13:actualitatea

http://www.ozmind.com/index.php?option=com_content&task=view&id=69&Itemid=35

http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1253383-bittner-jupin-peste-fermele-aradului.htm?p_64025__action=arhiva&p_64025__paramMonths=9&p_64025__paramYears=2009

http://www1.romanialibera.ro/cautare/alexandru-bittner-794081.html

http://bisericasecreta.wordpress.com/2007/09/10/personajele-cheie-ale-afacerilor-israeliene-in-romania/

 

 

Radu Enache – poziția 101 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 60-65 mil. Euro)

Afaceri: hoteluri. Lanțul hotelier Continental

Vârsta: 61 de ani, căsătorit, un copil

Domiciliul: București

Pregătire: Facultatea de Energetică din cadrul Institutului Politehnic din București

Funcție: Director general

În calitate de consultant a contribuit la vânzarea Ursus, la intrarea pe piață a gigantului Vileroy&Boch, iar în final a preluat lanțul hotelier Continental, în jurul căruia și-a clădit afacerea.

Deține 79 de procente din pachetul de actiuni ale Lanțului hotelier Continental. A investit 44 de milioane de euro în construcții, hoteluri și terenuri.

Radu Enache, omul deciziilor de moment

Radu Enache a fost cel mai bun absolvent de facultate din România în 1973. În prezent, acesta este  unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din România, cu un portofoliu de peste 2.000 de camere în unități de două, trei, patru și cinci stele, care au rulat anul trecut afaceri de peste 27 mil. euro și în care lucrează peste 1.000 de angajați.

După absolvirea cu brio a Facultății de Energetică din cadrul Institutului Politehnic din București, Enache avea să fie repartizat la Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice (ICEMENERG). A lucrat în această instituție ca cercetător științific din 1973 până în 1990, când a preluat conducerea institutului, căpătând, astfel, abilități de manager.

După această experiență, Radu Enache s-a orientat către domeniul privat: “Pentru că nu a fost privatizat acest institut de către stat, am plecat în 1993 și m-am orientat către consultanță pe partea de investiții”.

“Am fost obligat să mă pun la punct cu ceea ce înseamnă management. Având în vedere că vorbeam cinci limbi străine (engleză, franceză, italiană, spaniolă și maghiară) și că aveam o mare capacitate de analiză, puteam să vad ceea ce era pozitiv sau negativ într-o societate”, adaugă omul de afaceri.

Odată prins în mecanismul succesului în afaceri, vrei să dovedești mai mult. „În momentul în care te ambalezi într-o afacere, nu te mai interesează banii, ci performanța societății pe care o deții sau o conduci“, afirmă Radu Enache.

Pentru Enache contează calitatea,”Facem afaceri cu foarte multe firme, contează prețul și calitatea. De aceea cred că și businessul este unul sanatos”.

Milionarul recunoaște că „se ambalează repede“, dar asta este doar din cauză că are o părere foarte fermă despre orice lucru și, în egală măsură, din cauză că este o fire cu înclinații rebele în ceea ce privește businessul. Puțină lume știe că omul de afaceri preferă să se lupte în justiție cu administrația publică decât să îmbogățească ilegal funcționarii. Susține că nu este de acord să facă donații statului și că  preferă să doneze bani oamenilor nevoiaşi.

Cel mai bun elev din țara devine milionar în euro

În 1993 după plecarea din sistemul de stat, Radu Enache își inființează propria companie, International Consult, ce avea ca domeniu de ocupație oferirea de servicii investitorilor din străinatate. Investitorul străin care voia să intre în România trebuia să plătească pentru activitățile pe care compania International Consult le realiza. Așadar, primele venituri au venit din consultanță.

În portofoliul firmei se regăsesc câteva intermedieri importante, achiziția Ursus de către Brau und Brunnen, care a fost cumpărata ulterior de SABMiller, intrarea pe piață a Vileroy&Boch prin cumpărarea societății Mondial din Lugoj sau a Deutsche Lufthansa pentru alte activități pe aeroport”.

Cea mai importantă tranzacție este pentru Radu Enache achiziționarea, în perioada 1994-1995, de pachete de acțiuni la Continental, cu care intrase inițial în contact în calitate de consultant.

În perioada 1994-1995, omul de afaceri deținea mai puțin de 10% din acțiunile Continental, apoi concentrându-se tot mai mult pe atragerea de capital. Toți banii familiei au fost dirijați în Continental, investiție pe care antreprenorul a considerat-o businessul familei.

Acesta mărturisește că primul milion a fost munca întregii familii. Soția și socrul lui aveau câte o afacere generatoare de fonduri. Soția lui avea afaceri în modă și arhitectură, iar socrul făcea comert în domeniul petrochimiei.

Treptat, treptat toți membrii familiei Enache au fost atrași de mirajul ” Continental”. Soția sa, Daniela Mirea, este, în prezent, Director de Marketing al Grupului Hotelier Continental. Toată familia trăiește pentru Continental Hotels şi resimte la intensitate maximă toate problemele cu care se confruntă acest businessul.

Anul 2005 a însemnat pentru Radu Enache implicarea într-un nou business. Acesta devine unicul producător de chifle pentru McDonalds. Așa a luat nașter compania de panificație RED, care are afaceri de 2-2,5 milioane de euro.

Cele mai valoroase active sunt hotelurile din București, din punctul de vedere al producției.

Una dintre cele mai importante realizări a fost colaborarea cu lanțul Accor în 1998-2000. Al doilea moment important a fost fuziunea tuturor filialelor Continental și realizarea societății Continental Hotels (Hello Hotels, Ibis, Continental Forum, Grand Hotel Continental), care și-a schimbat structura de management în sensul concentrării, uniformizării bazelor date, a realizarii unui singur sistem de date, dar și din punctul de vedere al concentrarii economico-financiare și a raportărilor zilnice și directe la centru. Toate aceste modificări au avut ca scop micșorarea costurilor și creșterea productivității.

Proprietarul lanţului hotelier Continental este omul deciziilor de moment. Criza financiară și situația creată l-au forţat să ia decizii imediate. Radu Enache ste deranjat cel mai mult de lipsa de predictibilitate a mediului românesc de afaceri. Zi şi noapte se uită pe cifre.

Criza l-a determinat pe Enache să reducă din stocuri pentru a avea cât mai puţini bani blocaţi, și să reducă din personal. Aceasta, însă, nu înseamnă că planurile de dezvoltare se vor opri aici și că Radu Enache nu mai are planuri de extindere și de investiții.

Surse de informare:

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-8585207-radu-enache-continental-taiat-30-cheltuielile-oprit-toate-investitiile-face-statul-fiecare-sucursala-imi-trimite-zilnic-cate-control.htm

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/top-300-radu-enache-115-milioane-106292.html

http://www.zf.ro/companii/radu-enache-am-crezut-de-la-inceput-in-privatizare-toti-banii-i-am-investit-in-hotelurile-continental-4241819/

http://www.forbes.ro/Radu-enache_0_612.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/bogatii-romani-ar-salva-statul-doar-pe-hartie-872992.html

http://www.bac-romania.com/De%20unde%20incepe%20bogatia.pdf

 

 

Aurel Eugen Muntean – poziția 102 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 60-65 mil. Euro)

Născut în localitatea Buia-Stenea, judeţul Sibiu, Aurel Eugen Muntean locuieşte în prezent în Bucureşti.

Data nașterii: 28.01.1955

Afaceri: imobiliare și turism

Este cunoscut ca una dintre figurile centrale ale actelor de caritate, deși refuză să braveze public prin acest lucru. De altfel, omul de afaceri face parte din acea categorie de antreprenori care ştiu să evite bine presa, activităţile companiilor sale ori amănuntele vieţii private fiind ţinute departe de ochii curioşilor.

Recent, a ieşit pentru prima dată în atenţia publicului, prin organizarea Cupei Davis la Sibiu, apoi prin candidatura depusă la preşedinţia Federaţiei Române de Tenis.

Afaceri:

– Magazin Victoria din Bucureşti, are drept acționar societatea Minerva (91,7%) şi Parc S.A. (1,1%), la care Muntean deţine titluri prin alte societăţi ale sale;

– Halele Unirea Bucureşti;

– Hotelul Împăratul Romanilor şi magazinul Dumbrava din Sibiu;

– 400 de spaţii comerciale pe care le are în proprietate în întreaga ţară;

– Magazinul Dumbrava, deţinut de societatea Cometex S.A. (Aurel Muntean deţine 84,7% din acţiuni ca persoană fizică) ;;

– Poiana Astral (unde el deţine alte 4,9% din acţiuni);

– Hotelul Parc din Arad;

– Hotelul Carpaţi din Bucureşti;

– Complexele hoteliere Cetatea Apuseni din Alba Iulia şi Mioriţa din Poiana Braşov.

Cea mai importantă amintire – FC Inter Sibiu

Fost sportiv de performanţă al clubului de fotbal FC Inter Sibiu, în anii ’80, plecat apoi la Sportul Studenţesc, Aurel Muntean a investit primii bani în afaceri cu precădere imobiliare. În 2009 a ieşit pentru prima dată în atenţia publicului, întâi prin organizarea Cupei Davis la Sibiu, apoi prin candidatura depusă la preşedinţia Federaţiei Române de Tenis. Deşi a fost susţinut de prietenul său Ilie Năstase, dar şi de Ion Ţiriac, a pierdut fotoliul cel mai înalt al organizaţiei.

Se spune că este un om deosebit, modest, cu mult umor dar extrem de discret şi rezervat.

Afacerile cresc într-un an cât altele în 10. Suspiciuni asupra averii.

 

O cercetare atentă a evoluţiei afacerilor lui Aurel Eugen Muntean ridică semne de întrebare asupra modului în care acesta a reușit să acumuleze averea. În 2006, Muntean deţinea afaceri în valoare de 15 milioane de euro. La doi ani diferență, în 2008, Forbes îi estima averea la 25 de milioane de euro, o creştere rezonabilă în condiţiile în care profitul obţinut din afaceri în perioada 2006 – 2008 justifică acumularea celor 10 milioane de euro în plus.  Ceea ce nu se explică este creșterea surprinzătoare din perioada 2008-2009 de la 25 milioane euro la 200 milioane euro.

 

O bună parte din cele 26 de firme deținute au înregistrat pierderi majore de capital, fapt ce nu explică multiplicarea de opt ori într-un singur an a averii acestuia. Datele oficiale nu atestă realizarea vreunui fel de achiziţii sau tranzacţii care să justifice sporirea capitalului.

Interesantă este gândirea lui Muntean în ceea ce privește organizarea afacerilor. Acesta şi-a organizat toate cele 26 de societăţi în cascadă, fiecare dintre ele fiind asociată cu una, două sau mai multe firme care fac parte tot din portofoliul de companii în cadrul cărora acesta este acţionar. Prin urmare milionarul este asociatul său la fiecare dintre instituțiile deţinute, fapt ce face ca fiecare pierdere de capital să-l vizeze direct.

Surse de informare:

http://www.ataclapersoana.ro/nou/index.php/editorial/1937-nici-traficul-de-arme-sau-de-stupefiante-nu-i-ar-fi-multiplicat-de-opt-ori-capitalul.html

http://www.forbes.ro/Aurel-eugen-muntean_0_585.html

http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/74249-milionari-nostri-in-euro

http://www.adevarul.ro/forbes/Magazinului-Victoria-Muntean-Eugen-Aurel_0_128987637.html

 

 

Corneliu Pascu – poziția 103 Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 60-65 mil. Euro)

Data și locul nașterii: 28 februarie 1941, Codlea, România
Stare civilă: Căsătorit, doi copii

Poziția Actuală: Președinte al Grupului de Firme IRIDEX GROUP

Domenii de activitate: Construcţii, salubritate               

Studii:
– Facultatea de Hidrotehnică de la Universitatea Politehnica Iași
– Studii Postuniversitare: Institutul Agronomic Mediteranean- BARIITALIA (1973-1974), Specialitatea: Îmbunătățiri funciare.

Activitate profesională:

  1964 -1990 – Inginer stagiar, șef șantier, Director tehnic Grup șantier, Director tehnic la Trustul de Construcții pentru Irigații București și din 1982 1990 Director tehnic la Antrepriza Româna de execuție lucrări de îmbunătățiri funciare în străinatate.

  1990 – 1998 – Din inițiativă privată a înființat Grupul de firme IRIDEX GROUP, devenind Acționar Majoritar și Președintele IRIDEX GROUP IMPORT-EXPORT SRL

Senator în legislatura 2004-208 ales în județul Buzău pe listele partidului PC.

Obiect de activitate:

– Activitate de investiții;
– Lucrări de construcții în străinătate;
– Reprezentări de firme străine;
– Activități de Import – Export

  IRIDEX GROUP CONSTRUCTII SRL.
– Activități de construcții civile, industriale și infrastructură.

  ENERGOPROD – IRIDEX
– Producție industrială pentru construcții (beton, mortare, prefabricate fasonare, otel-beton, confecții metalice)

  IRIDEX GROUP PLASTIC SRL
– Fabricație de ambalaje din plastic prin metoda extrudării și întinderii la rece, și alte produse de întrebuințare domestică.

  ZIPA – CON SRL
– Fabricație de macarale într-o largă gama sortimentală
– macarale pe senile și cu măsuri de bază pentru diferite echipamente: droglive, instalație de bătut piloți etc.;
– automacarale;
– macarale marine pentru echipare vapoare, platforme marine-porturi;
– fabricație de instalații speciale ca platforme marine pentru lucru cu diferite instalații pentru acoperișuri mobile-ușoare pentru terenuri sport, arene etc.

 

Activitate civică:
– Vicepreședinte al Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții – ARACO – Asociație patronală din ramura Construcțiilor.

Diverse:
Limbi străine: franceză, italiană, engleză.

 

Pascu afaceri cu Brânză și Fizz sub atenta supraveghere a lui „Felix”

Milionarul Corneliu Pascu, unul dintre apropiații lui Dan Voiculescu, are afaceri în domeniul salubrizării împreună cu William Brânză și Bogdan Croitoru alias „Daddy Fizz”. Acesta din urmă a fost acționar și administrator la firma de salubritate a milionarului Pascu.

Corneliu Pascu și Bogdan Croitoru au fondat societatea de salubrizare Servicii Salubritate București (SSB) SA în anul 2000, iar William Brânză le-a fost partener de afaceri printr-un subcontract de deratizare și dezinsecție. Fie că se ocupau de salubritate sau de exterminarea insectelor de la Casa Poporului, firmele acestora primeau bani grei de la stat, (gunoiul se „ridica” la 1,2 miliarde de lei, fără TVA).

Inițial, Corneliu Pascu a spus ca nu știe care este valoarea contractului pentru că nu se ocupă de conducerea firmei. „Eu sunt un acționar acolo, unul neimportant”. În realitate acesta deține nominal 8,2% din firma SSB SA. Alte 22 de procente revin fiilor săi, gemenii Florin și Cristian Pascu, în timp ce 6 procente sunt controlate de o terță persoană. Grosul acțiunilor SSB (63%) aparține companiei Iridex Group Import-Export, la care familia Pascu deține 70 de procente deținute. Din acest total, 60 de procente îi revin lui Corneliu Pascu, restul fiind ale celor doi copii.
Pascu controlează și postul Antena 1 Prahova în baza unui „contract de management” încheiat cu firma lui Voiculescu. Relația lui Pascu cu Voiculescu reiese ți din legăturile lor de afaceri. Redacțiile publicațiilor „Gazeta Sporturilor” și „Săptămâna Financiară”, patronate de Dan Voiculescu, sunt amplasate în clădirea grupului Iridex. Acolo unde este sediul SSB.
Corneliu Pascu a fost și vicepreşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, acționar la ABC Asigurări Reasigurări, alături de Cominco SA, firma lui Octav Cozmâncă şi a altor lideri PSD, deşi mandatul de senator îl plasa într-o situaţie de incompatibilitate evidentă, cu încălcarea flagrantă a legii (Legea 161 din 19.04.2003, art. 82, aşa-numita Lege Anticorupţie, ce prevedea incompatibilitatea dintre, „calitatea de deputat şi senator cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice“).
Milionarul a mai avut afaceri cu statul și în alte domenii: cu Electrica Ploieşti, APAPS, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, Regia Autonomă de Transport Ploieşti, Apa Nova SRL, Distrigaz Sud SA (înainte de privatizare), Portul Constanţa, dar şi cu Primăria Buşteni și renovarea Penitenciarului Jilava.

 

Surse de informare:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Corneliu_Pascu

http://www.presa-zilei.ro/stire/122/senatorul-curata.html
http://www.bucuresteni.ro/info/afaceri/Firma_senatorului_conservator_Corneliu_Pascu_renov.html

http://www.curentul.ro/2009/images/prima_pagina/2009-05-11.pdf

http://www.presa-zilei.ro/stire/122/senatorul-curata.html

 

 

Lucian Apostol – poziția 104 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 60-65 mil. Euro)

Vârstă: are 35 de ani

Profesie: inginer zootehnist

Stare civilă: necăsătorit

Reşedinţă: Iaşi

Domenii de activitate: agricultură, prelucrarea cărnii, comerţ

– din 2001 este directorul general Avi-Top

– din 2002 este președintele Grupului de Firme Kosarom

Afaceri de familie

Neculai Apostol, tatăl lui Lucian, a fost înainte de ’89 directorul Întreprinderii de Industrializare a Cărnii Pașcani. Acesta a  cochetat și cu politica, fiind în perioada 2002-2003 prefect al Iașului, iar în perioada 2004-2008 senator.

Lucian Apostol este preşedinte al Consiliului de Administraţie al Grupului de firme Kosarom. Lucrează în cadrul companiei din primul an de facultate, când a fost “angajat” cu acte în regulă drept consilier la AVI-TOP, pentru ca în scurt timp să urce pe funcţia de director general. Fratele mai mic, Tudor Apostol are la rândul său în grijă firme din cadrul grupului, fiind şi directorul general al Kosarom Paşcani.

Cele patru companii deținute de familia Apostol:

Kosarom Pașcani – Nucleul grupului de firme ce lucrează în sistem integrat.

KO vine de la knock-out, SA de la societate pe acțiuni, iar ROM de la Romania“, a explicat Lucian Apostol denumirea firmei, Kosarom.

Capacitate de producție: sacrificarea a 700 porci pe zi, tranșarea a 50 tone pe zi, preparate și semipreparate: 50 tone pe zi.

Suinprod Roman

– situată în Roman, județul Neamț, societatea este specializată în creșterea și îngrășarea porcilor
– în prezent are 40.000 capete porcine, din care 3.400 scroafe, și un rulaj de 115.000 capete pe an
– Suinprod include: fabrica de nutrețuri combinate de la Roman, cu o capacitate de 300 de tone de furaje combinate pe zi, ferma de selecție de la Târgu Frumos, de unde rezultă “părinții” și “bunicii” suinelor de la Suinprod, ferma de reproducție de la Roman compusă din punct de însămânțare artificiala, gestație și maternitate, două ferme de tineret porcin și ferme de porc gras, ce reprezintă materia primă pentru Kosarom Pașcani

 Avi-Top

-parte a Grupului de Firme Kosarom, crește și abatorizează pui de carne
– capacitatea de producție este de aproximativ 6.000 de tone pe an carne de pasăre refrigerată și congelată
– societatea înglobează: fabrica de nutrețuri combinate și depozite aferente, stație de incubație, ferme pui de carne, abator modern la Războieni, cu o capacitate de 4.000 de capete pe oră.
– pentru următorii cinci ani, Avi-Top prognozează investiții de 15-20 milioane de euro. Banii vor fi folosiți pentru noi ferme de creștere de păsari și tehnologie de ultimă generație pentru procesarea cărnii de pasăre.

Agricola Târgu Frumos

– cerealele produse de Agricola Târgu Frumos sunt materie primă pentru fabricile de nutrețuri combinate care asigură hrana puilor de la Avi-Top și a porcilor de la Suinprod.

Kosarom vrea să vândă în afara ţării jumătate din producţie, deoarece consumul pe piaţa internă a scăzut foarte mult.

Lucian Apostol, cel mai tare din parcare!

Faptul că este fiul fostului prefect PSD al Iașiului Neculai Apostol, reprezintă un avantaj  și un bun motiv de sfidare a legii. În trecut, Lucian Apostol i-a tras un pumn în plină figură unei contabile de la facultate doar pentru că și-a permis să-i ceară buletinul ca să-i dea diploma. Tânăra, cu fața vânătă, urma să se căsătorească peste o săptămână de la incident.

Pe un medic l-a luat l-a bătaie în timpul unui control al Direcției de Sănătate Publică Iași la firma Avi-Top a familiei. Un alt medic a fost bătut cu un pui în cap.

În fața propriilor angajați, Lucian, se impune prin „puterea” șutului.

Surse de informare:

http://www.evenimentul.ro/articol/tinerii-manageri-ieseni-bat-la-portile-top-300.html

http://www.7est.ro/stiri/reportaj/11195-cei-trei-apostoli-in-imparatia-carnii.html

http://ro.altermedia.info/coruptie/printisorul-crnatilor-ntroneaz-legea-pumnului-la-pascani_1369.html

 

 

Alexandru Mudura – poziția 105 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 60-62 mil. Euro)

Avere: 60-62 de milioane de euro
Vârstă: 71 de ani
Reşedinţă: Bihor
Domenii activitate: imobiliare, comerţ

Implicare socială: Fundația Mecena și Fundatia Pro Valoare

Mudura deţine, printre altele, centrul comercial Lotus din Oradea, care se întinde pe o suprafaţă de circa 65.000 metri pătraţi, dar şi câteva fabrici de producţie de capsule pentru ouă Kinder, în România şi Ungaria. Afaceristul are de gând să aloce, pe viitor, o sumă importantă pentru un centru de agrement şi afaceri.

De la ceapă la Tic Tac și ouă Kinder

Chiar dacă primul său business a fost un eşec, ceea ce a urmat a pus amprenta asupra vieţii omului de afaceri. A încercat în 1982 să ajungă în America, dar s-a oprit în Germania. Mudura a terminat o facultate de comerţ şi, ulterior, a deschis o firmă cu un partener german. „Am început să cumpăr ceapă din Ungaria şi să o vând în Germania, dar şi în alte ţări din regiune. Am făcut un depozit modern şi am adunat la un moment dat circa 25.000 de tone de ceapă. A mers bine o perioadă, când expediam zilnic 20-30 de maşini către Frankfurt. Scoteam bani frumoşi, dar am avut ghinion“, povesteşte el. Totul s-a destrămat când, într-o lună decembrie, afară au fost 20 de grade Celsius, iar ceapa a început să încolţească. O lună mai târziu, ceapa a putrezit, iar din această afacere a pierdut circa 500.000 de mărci. Mudura spune că şi-a scos banii printr-un alt business. A vândut tractoare Staer, dar pentru o scurtă perioadă de timp.

O nouă idee de afaceri i-a încolţit în minte şi a ajuns să discute cu preşedintele grupului Ferrero din Italia pentru a pune pe picioare o reţea de distribuţie a produselor în Ungaria. A înfiinţat compania Ramexa, care avea să fie distribuitor al produselor Tic Tac şi Kinder. Omul de afaceri a primit girul „firmei-mamă“ şi suficienţi bani pentru achiziţia a 50-60 de maşini Fiat Punto. „Am angajat 60 de agenţi care să distribuie marfa, iar în primul an am vândut 500.000 de ouă Kinder în Ungaria, o ţară cu zece milioane de locuitori“, susţine Alexandru Mudura.

Din acest moment, morişca de produs bani s-a pus în mişcare, iar în anii următori – 1988 şi 1989 – omul de afaceri vindea lunar circa un milion de ouă Kinder. Ulterior a trecut şi la vânzarea bomboanelor Tic Tac şi a primit acordul pentru a construi unităţi de producţie în Ungaria.

În 2002, Mudura a reuşit să deschidă Lotus, cel mai mare centru comercial din Transilvania la acea vreme. Până în 2010, omul de afaceri bihorean a extins suprafaţa centrului comercial de trei ori, iar azi a ajuns la circa 65.000 de metri pătraţi. „În 2008 am dublat suprafaţa centrului comercial la peste 62.000 de metri pătraţi. Valoarea investiţiei în extindere a fost de circa 20 milioane de euro“, spune Mudura. Acesta susţine că a primit mai multe oferte de cumpărare, dar nu este interesat să vândă.

În prezent, vizează o nouă investiţie. „Vreau să construiesc un centru de recuperare cu o gamă largă de servicii, chiar şi pentru fotbalişti, un hotel de şase stele cu cazinou şi teatru, stadion pentru concerte, o clădire de birouri şi un aquapark acoperit“, spune entuziasmat omul de afaceri.

Cu barca pe Amazon!

Când vine vorba de pasiuni, omul de afaceri trecut de 70 de ani recunoaşte că iubeşte călătoriile. A vizitat aproape toată lumea, dar susţine că a fost cumpătat în cheltuieli. Vara alege să stea în Romania, însă iarna călătoreşte în locuri mai calde. Îi place să îşi petreacă timpul liber în Saint Martin, Caraibe, Acapulco, Rio de Janeiro, Egipt, Tunisia şi Maroc.

Mudura nu este tentat să-şi cumpre avion sau iaht şi consideră maşina doar un simplu mijloc de transport. “Am un Cadillac cu care merg la pescuit prin apropiere de Oradea, dar şi ultimul model de BMW. Eu cheltuiesc mulţi bani pe alte lucruri de valoare: picturi, icoane, obiecte de artă”, adaugă afaceristul, căruia îi place să pescuiască pe Amazon, în Mexic, dar şi în alte locaţii exotice.

Omul de afaceri orădean Alexandru Mudura este din nou cercetat de poliţiştii şi procurorii din Ungaria. Premierul ţării vecine, Orban Viktor, a solicitat de curând redeschiderea dosarului referitor la spălarea de bani de la firma ungară de brokeraj K&H.

Frauda a fost una record în istoria Ungariei, prejudiciul depăşind un miliard de forinţi. Mudura a fost audiat în acest caz în 2002, dar fiind prieten la cataramă cu fostul premier maghiar Peter Medgyessy, a scăpat de orice măsură judiciară.

La începutul anului 2003, poliţia ungară l-a audiat pe Alexandru Mudura, despre care se afirma că este prietenul premierului Peter Medgyessy, scria presa din Ungaria.

Alexandru Mudura figura pe lista celor 200 de VIP-uri ale băncii K&H, implicată într-o imensă deturnare de fonduri. Încă în toamna lui 2002, Tribunalul central de la Budapesta a dispus blocarea unui cont în valoare de 86 de milioane de forinţi aparţinând firmei Romexa din Ungaria, proprietatea lui Mudura. Acesta a declarat la postul ungar de televiziune RTL că va da în judecată statul ungar.

Omul de afaceri orădean Alexandru Mudura continuă să îşi ridice businessul, în ciuda vârstei onorabile pe care o are. Susţine că altfel s-ar plictisi, şi doar aşa îmbină utilul cu plăcutul. Este pe locul 83 în TOP 500 Forbes și pe locul 3 în topul miliardarilor bihoreni cu 60 de milioane de euro.

Alexandru Mudura este un personaj foarte activ în viața socială. În 2010 fundația Pro Valoare, patronată de milionar, a organizat o licitație prin intermediul căreia dorea să ajute Spitalul de Copii din Oradea.

Aproximativ o sută de oameni de afaceri au participat la licitaţia ouălor-gigant expuse în Lotus Center, ce aparține lui Mudura, şi au pus mână de la mână pentru a strânge o sumă impresionantă de bani destinată reparațiilor Secției de Pediatrie.

Alexandru Mudura şi Lotus Center au achiziţionat cele mai scumpe exponate. Alexandru Mudura a licitat 10.000 lei pentru oul realizat de membrii Aiesec, în vreme ce conducerea Lotus Market a plătit acelaşi preţ pentru exponatul realizat de agenţia publicitară Utopium.

Surse de informare:

http://www.adevarul.ro/locale/oradea/Mudura-Alexandru-Kinder-Amazon-Mexic_0_343166140.html

http://www.bihon.ro/stiri/oradea-bihor/articol/alexandru-mudura-audiat-in-ungaria/cn/news-20100707-08110199

http://www.forbes.ro/Alexandru-mudura_0_277_4000.html

http://www.curierulnational.ro/Economie/2003-12-09/Romanul+Alexandru+Mudura,+audiat+in+scandalul+spalarii+de+bani+de+la+firma+ungara+de+brokeraj+K%26H

 

 

 

Mihai Voiculescu – poziția 210 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 30 mil. Euro)

Miahi Voiculescu a intrat în afaceri pe piaţa românească în 1992, după şapte ani de şedere în Germania, iar câţiva ani mai târziu a preluat Simcor, împreună cu partenerul său Stache Lutz.

Cei doi şi-au vândut acţiunile deţinute la producătorul orădean fondului polonez de investiţii Enterprise Investors, în cadrul unei tranzacţii în valoare de 53 de milioane de euro. Acesta avea în posesie 15% din diferitele divizii ale Simcor.

Cei doi au vândut un pachet de 75% din acţiunile companiei, restul aflându-se în posesia unor acţionari minoritari.

Fostul președinte și acționar al producătorului de materiale de construcții Simcor din Oradea, a investit în afaceri în Germania, în dezvoltarea de proiecte rezidenţiale, alături de câţiva parteneri. Scopul acestuia este de a achiziționa 100 de proprietăţi în Germania şi România, pe care să le închirieze. „Încerc să cumpăr un imobil de locuinţe în Berlin, pentru că preţurile de acolo sunt la circa o treime din cele din Romånia. E o perioadă bună pentru investiţii. Evident, sunt apartamente sociale, nu de o calitate excepţională“, afirmă Voiculescu, care are pregătite în acest sens câteva sute de mii de euro. Afacerea va fi administrată de fiica lui, care studiază ştiinţele economice la Berlin.

Voiculescu a ocupat funcțiile de director executiv al Asociației Pro BCA care cuprindea companiile Celco Constanta, Macon Deva și Simcor Oradea, Soceram Bucuresti, Ecoblock Constanta, Somaco Grup.

Voiculescu locuiește de 23 de ani lângă Berlin.

Surse de informare:

http://www.zf.ro/companii/un-fost-actionar-al-simcor-a-investit-2-mil-in-locuinte-din-berlin-4612491/

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/in-vremuri-de-criza-frica-pazeste-pepenii-114454.html

 

 

Antonia și Dorinel Ceposu – poziția 279 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 20-24 mil. Euro)

Copii: Un băiat, Catălin, născut în 1984, și o fată, Alina, născută în 1988.

Pregătire Antonia Ceposu: Facultatea de Construcții Iași

Antonia Ceposu, patronul societății Metabras, una din societățile reprezentative pe piața brașoveana a materialelor de construcții și a produselor siderurgice este mandră că toată afacerea, estimată la 10-12 milioane de dolari, a făcut-o cu propriile mâini. A început muncind pe șantier, iar după Revoluție, și-a dat seama că afacerile private în domeniul construcțiilor vor fi de succes. În 1995, a făcut 80.000 de km la volan prin țară, vânzând materiale de construcții. Încetul cu încetul, a pus pe picioare o afacere profitabilă.

Sub deviza „Oameni de oţel, afaceri de oţel, parteneriate de oţel“ Antonia Ceposu a încercat să se impună pe piaţa producătorilor şi distribuitorilor de produse siderurgice şi de materiale de construcţii.

Aceasta mărturisește că ”Într-o afacere nu ar trebui să lași nimic la voia întâmplării. Totul trebuie să fie controlat, supravegheat, să ai încredere în colaboratorii apropiați și să nu încerci să faci totul de unul singur. Contrariul înseamnă două greșeli fundamentale.”

Familia Ceposu investește în cultură. Milionarii au fost partenerii turneului naţional susţinut de solista Felicia Filip în 2008. „Îmi place foarte mult Felicia Filip ca om. Am auzit-o de multe ori cântând, are o voce minunată“, spune directorul general Metabras.

Pentru a reuși în afaceri trebuie să-ți sacrifici timpul liber. Antonia mărturisește că a fost nevoită să facă acest sacrificiu: ”După ce m-am privatizat, timpul meu liber s-a dus cu totul, mai ales că, pentru o perioada de timp, eram singurul angajat al firmei. Totuși, atunci când exista clipe de relaxare, încerc, pe cât posibil, să mi le petrec în familie. Am un soț și doi copii foarte înțelegători și ne iubim mult. De fapt, membrii familiei sunt și prietenii mei de nădejde”.

Surse de informare:

http://www.tonica.ro/cariera/femei-de-succes/709–antonia-ceposu-o-femeie-in-lumea-barbatilor.html

http://www.tonica.ro/cariera/femei-de-succes/308-o-mana-de-otel-cu-un-suflet-de-catifea-monica-tatoiu-.html

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/o-avere-de-20-de-milioane-de-euro-croita-din-confectii-metalice-113382.html

http://www.mytex.ro/femina/dincolo-de-atributiile-impuse-de-postul-de-director-general-antonia-ceposu-traieste-prin-si-pentru-familie_131991.php

Familia Gavra – poziția 280 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 20-22 mil. Euro)

Reşedinţă: Timiş
Domenii: Construcţii, consultanţă, zootehnie, media

Cea mai importantă firmă din portofoliu – Timcon

Majoritatea centrele comerciale şi de bricolaj din Timişoara, Arad şi Oradea au fost ridicate de firma de construcții a Familiei Gavra.

În 2002, Nicolae Gavra a achiziționat un pachet de 16,75% din acţiuni în cadrul Semtest de la SIF Banat Crişana.

Numele lui Gavra este menționat și în scandalul legat de  concesionarea pe o durată de 30 de ani a ştrandului Tineretului din Timişoara de către primăria oraşului, firmei S&M Conect SRL, unde Gavra deţine 50% din acţiuni.

Soţia sa, Raluca Gavra, este directorul postului TV Analog din Timişoara şi acţionarul majoritar al firmei care deţine acest post. Pe segmentul media, familia Gavra este cunoscută pentru o tranzacţie realizată în 2001. În acel an, omul de afaceri timişorean a vândut reţeaua de cablu Analog, cu câteva zeci de mii de abonaţi, către UPC, suma vehiculată de presă fiind de ordinul câtorva milioane de euro.

Recent au apărut informații conform cărora 80% din acțiunile postului Analog au fost achiziționate de RCS&RDS.

Nu se cunoaște valoarea reală a tranzacției, însă se știe că Raluca Gavra a rămas în continuare director.

Cu banii obţinuţi, Gavra a cumpărat pachetul principal de acţiuni la firma de construcţii Timcon, în proprietatea căreia se află mai multe spaţii de depozitare aflate lângă centrul Timişoarei.

Surse de informare:

 

http://www.forbes.ro/Familia-gavra_0_425.html

http://www.opiniatimisoarei.ro/postul-de-televiziune-analog-tv-preluat-de-omul-de-la-cablu-zoltan-teszari/28/03/2011

http://old.banateanul.ro/articol/ziar/timisoara/bogaci-pentru-2004/1435/0/print/

 

 

Nicolae Bucovală – poziția 281 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 20-22 mil. Euro)

Preşedintele Asociației Patronale Mamaia

Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, a cărui afacere în domeniul turismului şi farmaciei (fiind deţinătorul farmaciilor Partis) este estimată la 20 – 22 de milioane de euro. Acesta deţine hotelurile Tomis din Mamaia şi Cupidon din Saturn.

Pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local care va avea loc joi se află şi un proiect privind vânzările prin negociere directă.

Societatea SC Parthis SRL o are ca acţionară pe Elena Bucovală, care este şi administrator. Administratorilor este și Nicolae Bucovală, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. Acesta se ocupă de punctul de lucru de la Hotelul Tomis.

Surse de informare:

 

http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/actualitate/topul-capital-cine-sunt-milionarii-in-euro-ai-constantei-84667.html

http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/actualitate/bucovala-cumpara-prin-negociere-directa-69716.html

 

 

Florian Walter – poziția 282 în Top 300 Capital, Ediția 2010 (avere estimată 20-23 mil. Euro)

Nume: Florian Walter, înainte Florian Buşcă. Şi-a schimbat numele pentru CV.

Este finul fostului senatorului PSD Miron Mitrea.

A fost unul din principalii acţionari de la Dinamo. Acum este patron al echipei de fotbal Universitatea Cluj.

Firmele lui Walter-Buşcă salubrizează străzile din sectorul 1. Ridică maşinile parcate ilegal pe raza aceluiaşi sector, dar la preţuri umflate. El l-a scos din ţară pe ţeparul Mihai Necolaiciuc.

 Ascensiunea lui Bușca de la butelii și pușcărie la proprietar de companii

În anii 1989, Florian Buşcă vindea butelii la un centru din Pantelimon, acolo unde era coleg de “vândut butelii pe sub mână” cu Borcea. Prietenia celor doi avea să se consolideze şi să devină reciproc avantajoasă în anii de după căderea regimului comunist.

În 1997, Buşcă s-a orientat spre alte afaceri, printre care și transportul ilegal a sute de persoane la muncă în Italia şi Austria. Pentru acest lucru însă Buşcă a fost taxat și a făcut închisoare. Cazul a fost amplu mediatizat de presa austriacă.

Norocul i-a surâs lui Bușcă, acesta ieșind pe cauțiune din arest. Probabil că din această experiență Florian Bușcă a avut multe de învățat, deoarece la ieșirea din închisoare a pus bazele unei firme de protecţie şi pază, SC Beretta, împreună cu Marian Măgureanu, fiul fostului director al SRI Virgil Măgureanu. Buşcă şi fiul lui Măgureanu au mai făcut afaceri în acea perioadă şi cu mobilă, materiale de construcţii, gresie şi faianţă.

După faptă și răsplată

Pentru că l-a ajutat și susținut financiar în campanie  pe fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea, Buşcă a fost sprijinit de PSD şi a ajuns consilier general PSD în Consiliul General al Primăriei Bucureşti.  Relațiile între cei doi au devenit și mai apropiate, Mitrea devenind nașul de botez al unuia dintre cei doi copii din a doua căsătorie a afaceristului.

Afacerile lui Bușcă au devenit din ce în ce mai prospere. Firmele sale au încasat de-a lungul vremii sume importante din paza şi salubrizarea Aeroportului Otopeni sau din afacerile cu ANL, CFR şi Metrorex. La vremea respectivă, Buşcă şi fostul său asociat Mihai Sireteanu (fost deputat PSD între 2001 şi 2004) erau cercetaţi penal sub acuzaţiile de înşelăciune şi cămătărie. Cu toate acestea, Buşcă a obţinut unul dintre cele mai bănoase contracte pentru firma Romprest în timp ce era urmărit penal de procurorii DNA pentru cămătărie. Astfel, în 2001, Buşcă împreună cu pe atunci deputatul PSD de Prahova, Mihail Sireteanu, l-au împrumutat pe Ion Georgescu, directorul economic al Agrozootehnica SA Dră­gă­neşti, pentru ca acesta să cumpere în numele lor pachetul majoritar de acţiuni de la IAS-ului prahovean. Cei trei au semnat un “contract de împrumut cu dobândă” prin care deputatul Mihai Sireteanu şi omul de afaceri Florian Buşcă îl împrumutau pe Ion Georgescu cu 1,46 miliarde de lei, cu o dobândă de 0,5% pe zi, pe termen de un an, adică mai mare decât la orice bancă. Totul ar fi mers conform planului celor trei dacă aceştia nu intrau în conflict cu directorul general al Agrozootehnica SA Drăgăneşti, Aurel Anghel. Du­pă privatizare, cei trei, adică Sireteanu – Buşcă – Georgescu, l-au scos din cercul decizional pe Anghel, preluând întreaga conducere a societăţii prahovene. Pentru a se asigura că Anghel va tăcea, Sireteanu a făcut o plângere la Parchet împotriva acestuia, pe motiv că ar fi devalizat societatea. La rândul său, Anghel a sesizat Parchetul în legătură cu neregulile întreprinse la privatizarea Agro­zootehnica SA.

De la curățenie în Otopeni la paza Aeroportului

Florian Buşcă și Mihai Sireteanu au înfiinţat compania Romprest Service. Acționari la această firmă erau trei companii, firma ame­ricană Detaco LLC, care avea 60% din acţiuni, 30% erau de­ţinute de o companie din Ma­rea Britanie, 3I Grup PLC, iar statul român era reprezentat de Aeroportul Internaţional Otopeni, cu 10% din acţiuni.

Compania a preluat, la scurt timp de la înfiinţare, serviciile de curăţenie de pe Aeroportul Otopeni. Un contract de o valoare foarte mare şi, în condiţii normale, destul de dificil de obţinut de o companie nou înfiinţată.

Următorul pas a fost de a înlocui Jandarmeria, care asigura paza Aeroportului cu serviciile de securitate oferite de Romprest Security, o divizie a Romprest Service, înfiinţată special pentru a obţine şi acest contract de pază. Contractul a fost primit fără licitație.

Pasul decisiv. Buşcă devine Walter

Buşcă dorea să impună Romprest Service la o licitaţie organizată de Armata Statelor Unite pentru serviciile de salubritate în bazele militare de la Kogălniceanu şi Babadag. Pentru aceasta, compania avea nevoie de un aviz de secu­­ritate de la Ministerul Apărării Naţionale, însă petele din cazierul lui Buşcă îl împiedicau în obţinerea avizului. Ca atare, în august 2006, omul de afaceri şi-a schimbat numele în Florian Walter, obţinând documentul necesar pentru a participa la licitaţia organizată de Armata Statelor Unite, pe care de altfel a şi câştigat-o, oferind cel mai mic preţ.

O altă societate controlată de Buşcă a mai obţinut fonduri importante de la bugetul Ministerului Transporturilor în timpul ministeriatului pesedistului Miron Mitrea. Astfel, societatea Antrepriza Construcţii-Montaj 4 (ACM 4) apare în contracte cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe, dar şi în contracte semnate direct cu CFR-ul condus de Necolaiciuc, cel pe care Walter, fost Buşcă, l-a ajutat să fugă din ţară via Chişinău, conform celor spuse chiar de el, în septembrie 2007, într-un interviu acordat de fostul acţionar dinamovist ziarului “România Liberă”.

Surse de informare:

http://www.cotidianul.ro/135551-Vanzator-de-butelii-gunoier-patron-de-fotbal-asfaltator-dar-mai-ales-client-politic

http://www.cotidianul.ro/135551-Vanzator-de-butelii-gunoier-patron-de-fotbal-asfaltator-dar-mai-ales-client-politic

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: