Sociology of Richness

Research Center

Povestea lui Mihai Miron

Posted by cercetator on July 12, 2011


„Farmacistul pro bono”

de Petru Moldovan

51 ani/Brasov

Productie si retail de medicamente, zootehnie, industrie alimentara

Avere:120-125 milioane euro

… Sa vina Europa sa ne roage sa-i dezvaluim secretul puritatii laptelui si carnii, dar si pe cel al bucuriei de a trai. Toti acesti comisari care se-ntrec in a ne da lectii si a ne trage de urechi ar trebui sa vada intr-o zi, la fata locului, ce inseamna spatiul mioritic si cat de potrivita este definitia lui Blaga (deal-vale-deal-vale) cu pozitia in care ne aflam. Poate ii vor intelege mai bine pe romani – si astfel, rapoartele lor viitoare se vor transforma in reportaje sentimentale.[1]” Mihai Miron

 

Numele brasoveanului Mihai Miron[2] devine relevant pentru sfera businessului romanesc incepand cu anul 2000, atunci cand a realizat prima mare tranzactie farmaceutica de pe plan local. Nu este vorba despre vreo intermediere dubioasa cu implicatii „offshore”, ci despre un „real thing” autohton pe care presa din Romania l-a surprins mai putin. Pionier al antreprenoriatului farmaceutic din Romania, doctorul in farmacie Mihai Miron a reusit sa vanda, in doua etape, compania Europharm (pornita in 1992 la Brasov[3] ca o retea de farmacii, si ajungand cea mai moderna fabrica de medicamente din Romania) catre gigantul britanic GlaxoSmithKline (GSK), tranzactie pe care comentatorii au speculat-o undeva la 45 milioane USD. In laboratoarele Europharm, acesta reusise sa scoata pe piata 82 de medicamente, trei dintre ele extrem de cunoscute: Paracetamol Sinus, Paracetamol Plus si Omeral.

Insa la cei 51 de ani ai sai, farmacistul Mihai Miron nu s-a oprit la o singura realizare importanta, fiind de asemenea, in 2009, artizanul fuziunii a trei societati comerciale de profil farmaceutic (S.C. Farmaceutica Aesculap S.A. Tg. Mures, S.C. Medica S.A. Bacau, S.C. Global Pharmaceuticals S.R.L. Brasov) in cadrul grupului Ropharma[4]. De altfel, sfarsitul aceluiasi an consfinteste clasarea grupului pe locul noua, intr-un clasament ai celor mai mari retaileri de medicamente de pe piata locala, cu peste 100 de farmacii si cinci depozite, devenind si unul dintre putinii reatileri romanesti cotati la bursa. De altfel, farmacia este si hobby-ul sau.

Dedicat businessului local, Mihai Miron a demonstrat ca inclinatiile sale antreprenoriale nu se limiteaza doar la piata farmaceutica, facand investitii in agricultura si in industria alimentara, si riscand, astfel, o suma importanta din banii castigati de pe tranzactia Europharm. Ca parte din acest nou proiect demarat cu scopul de a revitaliza agricultura,  acesta a cumparat cateva din grajdurile „CAP” dezafectate din jurul orasului Sebes (jud Alba)[5] reusind sa achizioneze peste 1000 de hectare de pamant. Profitand de programul generos al fondurilor comunitare si accesandu-le, a investit masiv in reabilitarea si tehnologizarea grajdurilor si a pamanturilor, importânt animale de rasa, materiale si tehnologie de cea mai inalta calitate (ex: sisteme de irigatii). Pornind de la zootehnie, a reusit sa dezvolte un business integrat, si sa comercializeze lapte praf, sub brandul Vitalact (Dostat, jud Alba). Ce este remarcant, e ca prin aceasta strategie, Mihai Miron a reusit sa-si asigure materia prima din sursele proprii, adica, atat laptele, carnea, mulsul, procesatul, furajele cat si ingrasamintele se realizeaza „in curtea lui” – pe pamanturile si in grajdurile sale.

Mihai Miron spune despre sine ca este un om indragostit de Romania, si ca ii compatimeste pe cei care si-au parasit pamantul, si au plecat la cules de capsuni (sau alte intreprinderi dubioase), prin Spania. De altfel, nu intelege de ce romanul este mai dispus sa lucreze pentru straini, decat in tara lui, avand in vedere oportunitatile uriase de care fiecare poate profita, mai ales in contextul european actual. Se considera un vizionar, identificand potentialul acolo unde majoritatea nu vede nimic special, iar exemplul investitiei de la Dostat este mai mult decat relevant. Acesta a reusit sa transforme valea Dostatului (aprox 10 km), dintr-un manunchi de dealuri parasite, maracinoase, cu cladiri darapanate si drumuri cu buruieni, intr-un loc infloritor, prosper, unde si-au gasit de lucru permanent 115 tarani (pe langa alte sute de sezonieri)  si de unde multi antreprenori ar trebui sa invete. ba chiar pot excela intr-un domeniu tabu al : si anume, ca cine investeste in pamant, culege spini si maracini. Mihai Miron nu s-a oprit la a face bani de pe urma locului, ci si s-a implicat activ in comunitate, ajutandu-i pe tarani sa-si refaca gospodariile, finantandu-i pe altii sa-si termine studiile, sa se casatoreasca, a facut drumuri, a tras curent, a facut statii de filstrare. N-a ramas indiferent la nevoile sociale ale oamenilor, ferindu-se sa speculeze pragmatic, forta de munca si inocenta oamenilor de la tara, deveniti peste noapte, operatori de utilaje performante. Acesta recunoaste ca tranzitia de la biroul farmaciilor, la cizmele de cauciuc, desi incomoda la inceput, a inceput sa-i priasca.

Prin implicarea lui sociala, intinderea Dostatului si-a pastrat taina mioritica batraneasca, dar a si evoluat, adaptandu-se unei societati complexe si pline de rigori, prea standardizata pentru vechile obiceiuri. Cu alte cuvinte, Mihai Miron si-a platit tributul unui loc care i-a adus multa implinire atat ca investitor, cat si ca om.

Mihai Miron este exemplul antreprenorului care si-a propus tinte inalte, a romanului pasionat de traditie si de glie, a ardeleanului care isi calculeaza bine pasii inainte de-a-si parasi tarlaua pentru una mai buna. Antreprenorul a inteles ca in Romania se pot dezvolta afaceri profitand de factori pe care cei mai multi ii ignora, preferand sa se orienteze spre investitii locale, si pe o piata pe care o cunoaste de atatia ani. Pe romanul Mihai Miron l-as caracteriza printr-o paradigma usor romantica, sentimentala. Pana la urma, a reusit sa incropeasca doua business-uri pe care le-a cladit cu capital romanesc, pe filamente romanesti, cu ambitii romanesti, demonstrand ca nu tot ce-i romanesc, e neaparat, si prost. Ardeleanul are un simt al comunitatii extrem de dezvoltat, slefuit de cutumele multiculturale brasovene, armonios exprimat in viata de zi cu zi. Chiar daca nu este implicat in vreo organizatie non-profit, Mihai Miron a redat comunitatii din Dostat, ceva mult prea pretios pentru a fi cuantificat in niste termeni analitici: demnitatea si puterea de a visa.

 

Surse:

http://www.ropharma.ro/Docs/Investitori/Guvernare/CA/CV_MM_mini.pdf

http://www.adevarul.ro/locale/alba_iulia/Multimilionarul-Mihai-Miron-definitiv-UE_0_290371326.html

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/100474/Mihai-Miron-Ropharma-investeste-in-serviciile-medicale-private-din-Brasov.html

http://moneyexpress.money.ro/articol_16278/mihai_miron_vrea_sa_atace_topul_dominat_de_lanturile_sensiblu_si_helpnet.html

http://www.ropharma.ro/companie/Companie_istoric.aspx

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: