Sociology of Richness

Research Center

Povestea lui Ioan Prisecaru

Posted by cercetator on July 12, 2011


Electrician de meserie

de Gabriela Petre

Avere: 34-35 milioane de euro
Reşedinţă: Iaşi
Domenii: Industrie, imobiliare, distribuţie, servicii

Schimbă siguranţe, ca simplu electrician, iar banii îi ajungeau cu chiu, cu vai de pe o zi pe alta. Cam aşa ar începe povestea unuia din cei mai bogaţi şi influenţi întreprinzători din Moldova – Ioan Prisecaru, patronul grupului de firme Conex, Prisecaru a apărut de nicăieri şi se mândreşte că i-a făcut KO pe mulţi care aveau biografii impresionante în lumea afacerilor. “Sportul pe care l-am făcut, judo, a avut în viaţa mea un efect mai mare decât l-a avut facultatea”, reflectează cel supranumit “regele vopselelor” din Iaşi. Puţini ştiu însă că “arma” izbânzilor patronului este însăşi soţia lui Tereza, economista de profesie, femeia din umbra imperiului Conex. În trust i se spune ba “Zgripţuroaica”, ba “Doamnă de fier”. Taie şi spânzura, restructurează, concediază, închide şi deschide noi secţii, dar face bani. Se autocaracterizează că “omul care vine şi face curat”, “un Hagi Tudose cu laptop şi fusta” şi o obsedată de muncă. Despre ea, în lumea mondenă a Iaşiului se vorbeşte mai mult în şoaptă. “E mai bine să nu te cunoască lumea, ca să poţi merge liniştită la cumpărături”, spune Tereza Prisecaru.

Originea doamnei Prisecaru este “sănătoasă”, cum se spunea nu cu multă vreme în urmă. “Am fost a doua din cei nouă copii ai unei familii de ţărani din satul Răchiteni, comună Mirceşti. Eram baieţoasa, obraznică, plină de vânătăi şi oase rupte. Că elevă, pentru mine vacanţele însemnau munca”, povesteşte Tereza Prisecaru. “La Gostat – în spatele tejghelei, la lopătat grâu, pe câmp, la cules, sau în spatele războiului de ţesut, alături de bunica”, explică ea.
Spune că a devenit independenta financiar de la 14 ani, când a început singura să-şi plătească internatul la liceu. Obsedată de sărăcie şi bani, mărturiseşte că nici în facultate nu a stat cu manile în san: “Eram în primii ani la Ştiinţe Economice. Am vândut cursuri, iar clienţii mei erau studenţii de la fără frecvenţă. Preţul varia în funcţie de disciplină de studiu. Un curs era cam 70 de lei în 1980”.

 Ca pe mulţi alţii, Revoluţia i-a prins cu “ceva bani” la CEC, depuşi pentru o maşină. De afaceri s-au apucat în iulie 1990, când au luat maşina: o Dacia 1300, albă, botezată “Regina”. “Am făcut firma de taximetrie Conex SRL, a doua firmă din Iaşi după cea de stat. În primul an aveam o singură maşină la stradă. Pe atunci, cuvântul “patron”era asimilat cu “bişniţar”.

Afacerea devenise stabilă şi au extins-o cu ajutorul unui credit bancar: “Soţul se ducea periodic în Ungaria, cu doi-trei băieţi, şi cumpăra Dacii la second-hand”, povesteşte Tereza. Intrarea oficială a “doamnei de fier” în afacere a venit în scurt timp. Contabilizând kilometrajul taximetriştilor, Tereza a constat că soţul ei era “furat”, aşa că a preluat hăţurile afacerii. “Ce am făcut prima dată? Mi-am luat carnet”. În trei ani, firma Conex SRL a reuşit să aibă la strada 12 maşini. Primul angajat – bătrânul Dinu Popovici – figurează şi acum pe statele de plată ale societăţii.

Primul milion, din fete de portiera Ioan Prisecaru şi-a extins afacerea în 1993 cu o firmă de producţie a pieselor auto, Tess Conex. Nu a fost însă ideea soţilor Prisecaru, ci a unui taximetrist rămas fără carnet, care a spus că poate face fete de portiera. “Se lucra pe genunchi şi tăiau tablă cu foarfecele. Nu aveam nimic mecanizat. Totul era manual. Pentru că profitul era foarte mare – 50-100% – am închiriat de la Agromec Ciurea jumătate de hala, la subsolul clădirii”, spune Tereza. Taximetristul cu ideea a primit cadou din partea familiei Prisecaru o Dacia. Acum însă nu-şi mai amintesc numele lui.

 Primele contracte au fost semnate cu un angrosist din Piteşti şi cu o firmă din Bucureşti. Fetele de portiera i-au lansat în afaceri. La combinatele mari de profil, producţia de piese pentru Dacii vechi nu mai constituia o prioritate, aşa că pentru Tess Conex au început să vină comenzile. Atunci a apărut, în contul firmei, şi primul milion de lei. Apoi au achiziţionat utilaje scoase la licitaţie de firme falimentare şi au utilat atelierele: “În 1994, o secţie întreagă de la Tehnoton a fost angajată la Tess Conex. Am început crearea de stanţe şi matriţe”.

Surse:

http://www.forbes.ro/Familia-prisecaru_0_297.html

http://www.zf.ro

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: